4 iulie 1989

Ziua Americii a fost sărbătorită discret la Bucureşti printr-un dineu la Ambasada SUA. Au reînceput lucrările Comisiei mixte guvernamentale româno-vietnameze.

4 IULIE, PE PĂMÂNT ROMÂNESC
De Ziua Americii, Nicolae Ceauşescu a trimis o telegramă omologului american, George Bush: "Cu prilejul aniversării Zilei Independenţei Statelor Unite ale Americii, doresc să vă adresez felicitări şi sincere urări de fericire personală, de prosperitate şi pace pentru poporul american. Îmi exprim convingerea că raporturile dintre ţările noastre vor continua să se dezvolte în interesul celor două naţiuni, al păcii şi colaborării internaţionale".

Evenimentul a fost săr­bătorit în cadru oficial şi la Bucureşti printr-o recepţie oferită la Ambasada SUA. Gazdă a evenimentului a fost ambasadorul Robert Kirk, invitaţia fiind onorată de Ştefan Andrei (viceprim-ministru al guvernului), demnitari din Ministerul Afacerilor Externe, precum şi "conducători ai instituţiilor centrale, deputaţi, oameni de cultură şi artă, ziarişti".

COOPERARE ECONOMICĂ ROMÂNO-VIETNAMEZĂ
În Capitală au început lucrările celei de-a X-a sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale româno-vietnameze. Executivul de la Bucureşti a fost reprezentat de Ludovic Fazekaş, viceprim-ministru, care l-a avut interlocutor pe Nguyen Khanh, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Repu­blicii Socialiste Vietnam. Conform comunicatului Agerpres, discuţiile au anali­zat "posibilităţile dezvoltării, ale cooperării bilaterale în domenii de interes comun, ale lărgirii şi diversificării schimburilor reciproce de mărfuri".

CAMPANIA AGRICOLĂ, SUSŢINUTĂ DE CONSTRUCTORII DE MAŞINI
"Oamenii muncii" de la Întreprinderea Mecanică a Agriculturii Iaşi au livrat beneficiarilor noi loturi de maşini şi utilaje, precum şi piese de schimb, necesare pentru campania agricolă ce era în desfăşurare. Bineînţeles că totul se înscria peste prevederile planului! Realitatea din câmp era însă alta, tractoriştii şi şoferii combinelor plângându-se că nu aveau piese de schimb. Totuşi, Întreprinderea Mecanică a Agriculturii Iaşi raporta cu mândrie depăşirea la "producţia fizică" cu 2,6 milioane de lei, iar la "producţia marfă", cu circa 300.000 de lei!

"BĂTĂLIA SECERIŞULUI"
Pe ogoarele ţării se desfăşura "cea mai importantă bătălie a campaniei agricole de vară - secerişul". Dispoziţiile de sus recomandau "desfăşurarea exemplară a strângerii recoltei într-un timp cât mai scurt fără pierderi". O atenţie deosebită trebuia acordată preluării boabelor de către mijloacele de transport şi predării în baze, în aşa fel încât acestea să efectueze cât mai multe curse, să nu piardă timp la descărcare.

Cu gândul la viitor, responsabilii IAS-urilor şi CAP-urile trebuiau să aibă în vedere şi programul de culturi succesive care trebuia pus în aplicare grabnic. Astfel, în toate unităţile trebuia asigurat fluxul tehnologic, astfel încât în cel mult 40 de ore de la încheierea secerişului, sola respectivă să fie însămânţată cu o nouă cultură.

 

"Toţi factorii răspunzători au datoria să acţioneze energic în vederea eliberării neîntârziate a terenurilor de resturi vegetale - enunţau angajamentele cooperatorilor -, folosind în acest scop nu numai mijloacele mecanice de care dispun, ci mobilizând la strânsul paielor întreaga forţă de muncă disponibilă de la sate, astfel încât imediat după recoltare să se poată trece la pregătirea terenului şi semănat."

ZILELE EMINESCU, ÎN FINLANDA
În oraşul Toijala (Finlanda) a fost organizată o "amplă manifestare cultural-artistică", sub genericul "Zilele Eminescu". A fost deschisă o expoziţie documentară despre viaţa şi activitatea poetului, în care au fost prezentate volume de poezii şi critică literară. Au avut loc audiţii muzicale pe versurile lui Mihai Eminescu, iar la finalul evenimentului a fost vernisată o expoziţie de pictură contemporană românească.

La deschiderea manifestării au participat Toimi Tahavuori, primarul oraşului, Matti Holkeri, prim-vicepreşedinte al Consiliului orăşenesc, şi Riitta Ripatti, directorul bibliotecii din localitate.

PROTECŢIE CONTRA CANICULEI
Pentru a combate căldura de afară, revista Femeia făcea româncelor câteva recomandări pentru a se proteja de capriciile vremii:
• În primul rând, pe căldură transpirăm abundent şi de aceea prima grijă este de a ne deodora dimineaţa după spălare subsuorile şi, de ce nu, şi în cursul zilei, dacă purtăm cu noi deodorantul;
• Mai mult ca niciodată se impune să ne epilăm părul de pe picioare, de pe mâini şi de la subsuori;
• Pentru că este vară, este firesc să facem mai multe duşuri pe zi, să nu ui­tăm că apa şi săpunul distrug uneori mantaua acidă a pielii (pH-ul), care este protectoare contra infiltraţiilor microbiene. Aşadar, duşuri da, dar cele din timpul zilei să le facem doar cu apă, fricţionând bine corpul cu o lufă umedă;
• Lenjeria de vară, precum şi rochiile, să le alegem mai ales din fibre na­turale, uşoare, şi să le confecţionăm cu o linie lejeră, pentru că tot ceea ce este pe corp favorizează transpiraţia; iar pantofii să nu fie numai comozi, pentru că vara se umflă picioarele, ci să asigure şi o aerisire a piciorului.

BIOLOGIA PENTRU CEI MICI
Pentru a-şi cunoaşte corpul, copiilor le erau prezentate articole schema­tice, uşor de reţinut. Ca în cazul stomacului:
• Sunt ca un sac în forma literei J, aşezat sub cutia toracică;
• Fac parte din sistemul digestiv;
• Primesc hrana pe care o înghiţiţi şi o fărâm în bucăţele foarte mici;
• Când sunt gol, am mărimea unui cremvuşti. Plin, mă întind şi mă umflu ca un balon;
• Capacitatea mea e de aproape şase ceşti de lichid sau de mâncare;
• Uneori, când mâncaţi repede sau când beţi băuturi acidulate, înghiţiţi aer. Atunci împingeţi aerul în sus şi îl elininaţi prin gură.