x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

7 decembrie 1989

0
Autor: Adela Cristina Teodorescu 07 Dec 2009 - 00:00
Nicolae Ceauşescu l-a primit pe ambasadorul SUA în România, cu ocazia prezentării scrisorilor de acre­di­tare. Prin intermediul gazetelor de Partid, elevii şi stu­denţii expediau telegrame de mulţumire lui Nicolae Ceau­şescu pentru creşterea burselor. La Slatina (jud. Olt) s-a dat în folosinţă Întreprinderea de Rulmenţi.


BUN VENIT, ALAN GREEN!
Alan Green jr., noul ambasador al Statelor Unite la Bucureşti s-a prezentat la Nicolae Ceauşescu pentru a-şi înainta scrisorile de acreditare. În discursul său, a evocat "tradiţionalele raporturi dintre cele două ţări, apreciindu-se că există posibilităţi pentru dezvoltarea acestora în viitor, îndeosebi pe plan economic, ştiinţific şi cultural". Nicolae Ceauşescu şi-a expimat încrederea că activitatea noului ambasador va contribui la dezvoltarea acestei colaborări, asigurându-l, totodată, de întregul sprijin al Consiliului de Stat, al guvernului şi al său personal.
La eveniment au participat Ion Stoian (ministrul Afacerilor Externe) şi Dumitru Apostoiu (secretar prezidenţial şi al Consi­liului de Stat).


SUCCES LA HANDBAL FEMININ
În cadrul Campionatul mondial feminin de handbal din Danemarca, selecţio­nata României a continuat meciurile din cadrul seriilor semifinale, în cadrul grupei B. Sportivele românce au întâlnit formaţia Cehoslovaciei, câştigând partida cu scorul de 30-18 (15-7 la pauză).


INAUGURARE INDUSTRIALĂ ÎN JUDEŢUL OLT

La Slatina a fost dată în folosinţă Întreprinderea de Rulmenţi, cea mai nouă platformă industrială a oraşului de reşedinţă a judeţului Olt. Rulmenţii fabricaţi aici erau destinaţi unei game largi de utilizări în industrie, agricultură, transporturi. Centrul se mândrea cu utilizarea unei tehnologii de fabricaţie a inelelor interioare şi exterioare ale rulmenţilor în premieră pe ţară. Inelele erau confecţionate din ţeavă, nu din material forjat laminat, cum se proceda în unităţile similare. Totodată, ţeava pentru rulmenţi era produsă, tot în premieră, la întreprinderea de profil din judeţ, ce fusese inaugurată recent.


MULŢUMIRI DE LA STUDENŢI ŞI ELEVI
În centrele universitare şi institutele de învăţământ superior din ţară, s-au des­fă­şurat plenare lărgite ale asociaţiilor studenţilor comunişti. În acelaşi timp, în şco­lile şi liceele româneşti au avut loc adunări ale elevilor, pentru ca aceştia să îşi poată manifesta "deplina mulţumire" în urma deciziilor luate la cel de-al XIV-lea Congres. Tinerii din sistemul de şcolarizare au avut "ocazia" să îşi exprime "cele mai vii mulţumiri şi profunda recunoştinţă" pentru măsurile cuprinse în Decretul Consi­liu­lui de Stat privind majorarea cu 10% a cuantumului burselor acordate stu­den­ţi­lor şi elevilor. "Primul fiu al ţării" nu i-a ui­tat nici pe studenţii fii de muncitori şi ţă­rani cooperatori, cărora aveau să le fie acor­date burse, indiferent de veniturile pă­rinţilor. Ceau­şescu a stabilit: studenţii pri­meau între 685 şi 880 lei, elevii din în­vă­ţă­mân­tul primar, gimnazial şi liceal, în­tre 645 şi 765 lei, iar elevii din şcolile profe­sio­nale, între 680 şi 845 lei pe lună.
Din elo­­gieri nu lip­sea nici numele Elenei Ceauşescu, amin­tită "pentru contribuţia re­­marcabilă adu­să la înflorirea ştiinţei" şi "atenţia acor­dată formării multilaterale a elevilor şi studenţilor, creşterii şi educării co­mu­nis­te a tinerei generaţii". Toate aceste sem­ne de recunoştinţă luau forma bi­necunoscu­te­lor telegrame publicate "la gazetă".


TEHNICĂ ROMÂNEASCĂ ÎN EXPOZIŢII NAŢIONALE

La Galaţi au început "Zilele culturii universitare". Evenimentul, care făcea parte din programul de manifestări "Danubius 1989", a fost organizat de Consiliul UASC din Universitate şi Centrul de creaţie şi cultură socialistă "Cântarea României" pentru studenţi. În cadrul manifestărilor au fost programate expuneri, simpo­zi­oa­ne pe teme de creaţie tehnico-ştiinţifică, ju­ridică, de politică externă, expoziţii, spec­tacole folclorice şi muzical-coregra­fice şi întâlniri cu personalităţi ale vieţii co­tidiene ştiinţifice şi culturale.
La Constanţa, "Săptămâna ştiinţei şi teh­nicii pentru tineret", organizată sub egida festivalului "Cântarea României", conti­nua să atragă atenţia tinerei generaţii. De un "interes sporit" s-a bucurat Expoziţia de creaţie tehnico-ştiinţifică, care grupa cele mai reuşite creaţii ale tinerilor inovatori şi inventatori. Dintre cele peste 200 de exponate se distingeau simulatorul de navigaţie "Universul 2000" (utilizat în procesul de formare şi perfecţionare a comandanţilor şi ofiţerilor de punte, cu "o eficienţă economică anuală de 15 milioane de lei") şi dispozitivul de oprire a maşinii de ţesut Acutis la ruperea firului de margine (care "determina o creştere a productivităţii muncii cu 5,7 milioane lei anual"). Printre expozanţi se numărau colective de la Institutul de Marină "Mircea cel Bă­trân", Întreprinderea Integrală de Lână, Ins­titutul de Subingineri Constanţa, "Pe­tromar" şi din şcolile constănţene.


MAI MULTE POSTURI TELEFONICE
În judeţul Suceava continuau, "cu bune rezultate", lucrările de perfecţionare a reţelei telefonice şi îmbunătăţire a servi­c­iilor oferite populaţiei. Până în luna de­cembrie fuseseră finalizate lucrările de extindere a centralei telefonice automate din oraşul Fălticeni cu încă 1.000 de linii. Şi centrala telefonică din oraşul Gura Humorului fusese deja conectată la sistemul automat interurban. Judeţul se mai putea mândri cu o centrală telefonică automată recent dată în folosinţă, în comuna Frasin. Până la sfârşitul anului, specialiştii estimau conectarea la sistemul automat interurban a centralei telefonice automate din oraşul Siret, ce se afla încă în construcţie.
Citeşte mai multe despre:   jurnalul zilei

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de