Tovarăşul Nicolae Ceauşescu împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu au vizitat noul magazin "Vânătorul" din centrul Capitalei. Această vizită constituie o nouă dovadă a preocupării la cel mai înalt nivel pentru îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei cu bunuri de larg consum, la nivelul prevederilor din programele de autoaprovizionare. Au fost prezenţi membri ai Guvernului, reprezentanţi ai conducerii Consiliului Popular Municipal şi ai altor organizaţii cu atribuţiuni în domeniul comerţului. Situat pe Bd Magheru, noul magazin oferă cumpărătorilor o gamă bogată şi variată de preparate cu specific vânătoresc.
CEAUŞESCU, LA "VÂNĂTORUL"
Tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu le-au fost prezentate preocupările în direcţia valorificării bogatelor resurse oferite de fondul cinegetic din ţara noastră, prin realizarea unor produse alimentare din toate speciile de vânat. Un sector bine reprezentat în cadrul magazinului era cel al semipreparatelor, mezelurilor, dar şi al produselor de patiserie pregătite de industria alimentară.
Apreciind modul de organizare a magazinului, varietatea şi calitatea produselor expuse, secretarul general al partidului a cerut să se ia măsuri pentru funcţionarea permanentă a acestei unităţi, pentru asigurarea aprovizionării sale corespunzătoare. S-a indicat, în acelaşi timp, să se studieze posibilitatea înfiinţării unei unităţi cu acelaşi specific, dar de capacitate mai mare pentru servirea mâncărurilor calde, urmând ca în profilul actualului magazin să rămână vânzarea către populaţie a semipreparatelor. Conducătorul partidului şi statului a cerut factorilor de răspundere prezenţi să ia măsuri pentru punerea în funcţiune şi a unor unităţi comerciale cu specific pescăresc în cadrul cărora să fie organizate atât spaţii pentru servirea mâncărurilor din peşte, cât şi sectoare pentru vânzarea unor produse specifice. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat că reţeaua magazinelor alimentare trebuie întregită cu o serie de unităţi mici, cu un profil bine definit, cum ar fi birturile şi simigeriile, care trebuie să asigure o mai mare diversitate de produse pentru populaţie.
ROMÂNIA ÎN LUME
"Iniţiativele şi acţiunile României socialiste, ale preşedintelui Nicolae Ceauşescu în vederea consolidării păcii, a înfăptuirii dezarmării şi a securităţii internaţionale, pentru rezolvarea tuturor problemelor litigioase exclusiv pe cale politică, prin tratative, pentru lichidarea subdezvoltării" erau reflectate pe larg în mijloacele de informare în masă de peste hotare. De fapt, era vorba mai ales despre articole (despre care doar mult mai târziu am aflat că erau plătite pe bani grei de aici, din ţară) apărute în ziare obscure care apăreau în ţări ale lumii a treia. Astfel, în ziarul pakistanez The Muslim a apărut articolul "România, ferm angajată faţă de soluţionarea negociată a conflictelor dintre state". În acest articol se menţionează că ţara noastră s-a pronunţat întotdeauna pentru soluţionarea politică a războiului dintre Iran şi Irak, salutând încetarea focului şi exprimându-şi speranţa că toate divergenţele dintre cele două state vor fi rezolvate pe calea negocierilor. În plus, se mai menţiona că România a acordat şi acordă o atenţie deosebită evoluţiei situaţiei din Liban, dar şi din zonele de conflict din Asia, Africa şi America Latină. De aceeaşi atenţie s-a bucurat din partea statului român şi sprijinul pentru o soluţie negociată a tuturor problemelor din Afganistan, unde retragerea trupelor străine, precum şi asigurarea independenţei şi suveranităţii acestei ţări sunt cheia rezolvării trainice a oricărei forme de conflict.
DECLINUL SPIRITULUI DE ORGANIZARE
Încetinirea ritmului de livrare a unor legume a fost pusă atunci, spre sfârşitul toamnei 1989, pe seama mai multor motive, între care cel mai des invocat era un anumit declin normal al grădinilor, specific sfârşitului de sezon. Fapt contrazis însă de situaţia din teren. Spre exemplu, CAP Albeşti, jud. Prahova, loc unde, după cum se ştie, lucrau pe atunci unii dintre cei mai vestiţi grădinari, deţinători, an de an, al locurilor fruntaşe pe ramură pe judeţ. Acolo, unul dintre şefii de echipă a susţinut că sfârşitul de sezon impune sistarea recoltării produselor şi începerea unor alte lucrări specifice acestui domeniu, pe care el le considera a fi mai importante. Opinia sa a fost însă ferm contrazisă de inginera Constanţa Buruiană, şefa fermei legumicole, şi Elena Popină, lucrător comercial în cadrul ILF Prahova, care nu au fost de acord din capul locului cu şeful de echipă. Mai mult decât atât, cele două femei au impus continuarea recoltării, motiv pentru care grădinarii din Albeşti au reuşit, în doar trei zile, să adune şi să expedieze la fondul pieţei încă 50 de tone de roşii şi 10 tone de gogonele, produse care altfel ar fi fost îngropate sub brazdă.
ECHIPE DE CONTROL
Indicaţiile privitoare la aprovizionarea populaţiei cu produse agroalimentare, pe care le-a dat secretarul general al partidului cu doar câteva zile înainte, şi-au făcut rapid simţite efectele pozitive. Astfel, în ziua de 9 octombrie 1989, o echipă de control formată din tovarăşii Anghel Preda şi Marin Niţă, maiştri la Întreprinderea "Mecanică fină", s-a deplasat în Piaţa Obor, unde a verificat modul în care se desfăşoară acolo aprovizionarea populaţiei cu produse agroalimentare. În urma controlului s-a constatat o sporire a eficienţei şi a ritmului în care produsele de sezon ajungeau în depozite şi de acolo, rapid, pe tarabele vânzătorilor. Mai mult decât atât, controlul a constatat că, în ultimele câteva zile, în pieţe au apărut şi produse care anterior lipsiseră timp de câteva zile: fasole cu păstăi subţiri, gogoşari şi ardei capia de calitate superioară, mere şi struguri. "La ora actuală, pretenţiile sunt deosebit de ridicate nu numai în privinţa aprovizionării cantitative şi calitative, cât şi în ceea ce priveşte igiena şi comportamentul vânzătorilor faţă de clienţi", declara atunci Dumitru Petra, şefa Unităţii 232 ICSLF. Opinie împărtăşită şi de Dolores Militaru, responsabila marii unităţi din incinta Halei Obor. În schimb, în Piaţa Floreasca, echipele de control au constatat că, deşi spaţiile de depozitare sunt suficiente, întreţinerea lor lasă mult de dorit: pardoselile sunt inundate de apă, tavanele sunt acoperite de igrasie, iar canalele de scurgere sunt înfundate. Fapt care se reflectă negativ asupra calităţii tuturor produselor depozitate acolo.