Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Alina Astafei, aur la Haga ● Competiţia cinefililor amatori ● Seară de cântec şi poezie ● Ştiinţă şi literatură în cinstea "Tovarăşului"
Sportul românesc se afla într-o săptămână de graţie. După victoriile băieţilor la campionatul de handbal din Franţa, a venit rândul atletelor Alina Astafei şi Doina Melinte să se evidenţieze, în cadrul campionatului european de atletism.
Alina Astafei, aur la Haga
În cadrul campionatului european de atletism desfăşurat la Haga (Olanda), sportiva Alina Astafei a cucerit medalia de aur la proba de săritură în înălţime, cu performanţa de 1,96 m. În cadrul probei de 800 m, Doina Melinte a câştigat seria întâi, cu timpul 2 minute, 1 secundă şi 76 sutimi.
Competiţia cinefililor amatori
În cadrul Festivalului Naţional "Cântarea României", au avut loc în Bucureşti vizionările pentru competiţia cinefililor amatori "Pelicula de aur" (aflată la ediţia a XI-a). La eveniment au fost prezentate 30 de filme, produse de cinecluburile din întreprinderile Capitalei.
Filmele trebuiau să surprindă, în mod obligatoriu, aspecte din procesul de producţie! În concurs au intrat peliculele: Rotorul (produsă de cineclubul Întreprinderii de Maşini Grele), Calitate, productivitate, export (produsă de Întreprinderea de utilaj chimic Griviţa Roşie), Oamenii oţelului (produsă de Întreprinderea 23 August), Ultimul examen (produsă de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor).
Seară de cântec şi poezie
Românii îşi începeau week-end-ul de o zi. Nu puteau face mare lucru. Mai ales iarna, printre metodele de petrecere a timpului liber un loc însemnat îl aveau cenaclurile sau şezătorile literare. Povestea unui astfel de eveniment o găsim relatată de scriitorul Ion Alexandru în ziarul Flacăra din nr. 7/ 1989: "Am ajuns la Craiova, cu Dan Nasta, invitaţi ai Teatrului Naţional, să cinstim prin poezie cele şapte decenii trecute de la Unirea tuturor românilor.
Ningea. Oraşul era în alb. Înaintăm anevoie spre teatru. Un ceas elecronic arată ora şi temperatura: şaisprezece şi şapte minute; minus două grade.
La ora asta suntem aşteptaţi. Dacă sunt zece în sală pe o astfel de zloată, e bine. Am cerut sala mică insistent. La Craiova o seară de poezie fără muzică, fără nici un sprijin dinafară, credeam, este pentru un grup foarte restrâns cu putinţă.
Ajungem în culise: suntem întâmpinaţi. Sunt rugat să poftesc în sală; a trecut sfertul academic. Nu-i nimic, va fi un colocviu. Las paltonul şi căciula, iau cartea de versuri în mână şi păşesc în faţa uriaşei cortine aurii neridicate. Sala mare a Teatrului arhiplină. Găzduieşte şapte sute de oameni. Foarte mulţi tineri. Este ocupat până şi pe margini ultimul loc.
În Craiova, între olteni, aici în Cetatea Băniei, este cu putinţă a se umple de bunăvoie sala Teatrului Naţional până la ultimul loc, pentru a se asculta poezia legată de evenimente şi făpturi istorice ale acestui neam. Nesiliţi de nimeni, şapte sute de tineri cumpără bilete şi intră în sală să asculte versuri despre Constantin Brâncoveanu şi Alba Iulia, despre Logosul inimii omului. Îţi dau inima lor. Sunt gata să te ovaţioneze în picioare, să-ţi aducă zeci de crizanteme dacă le-ai da inima ta, nici mai mult nici mai puţin inima ta în flăcări atinsă de Logosul iubirii, fraţii noştri cei din Oltenia, ale căror femei – spunea Mircea Eliade – aprindeau lumânări pe margine drumurilor când sufletele celor căzuţi la Mărăşeşti se întorceau acasă de pe front, întru veşnică dăinuire".
Ştiinţă şi literatură în cinstea "Tovarăşului"
La Comitetul Central s-a decis ce cărţi vor fi publicate pe parcursul anului 1989. Din nou în fruntea listei era "Tovarăşul" – lucrări scrise de el şi pentru el: "Proiectul tematic editorial pe anul 1989 a fost întocmit şi îmbunătăţit pe baza Tezelor din aprilie, a indicaţiilor, orientărilor şi aprecierilor cuprinse în magistrala Expunere prezentată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la şedinţa comună a Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a organismelor democratice şi organizaţiilor de masă şi obşteşti, din noiembrie 1988. În proiectul de plan pe anul 1989 au fost incluse lucrări valoroase care reflectă profundele transformări revoluţionare din societatea românească, superioritatea orânduirii noastre noi, măreţele înfăptuiri din anii construcţiei socialiste.
Ca evenimente de prim ordin ale anului 1989 se înscriu noile lucrări din opera fundamentală a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu – volumele 31 şi 32 în limba română, 30 şi 31 în limbile de circulaţie internaţională – precum şi 11 titluri noi din seriile "Din gândirea
social-politică", "Din gândirea filosofică", "Din gândirea economică a preşedintelui României, Nicolae Ceauşescu".
Proiectul de plan cuprinde numeroase lucrări dedicate marilor evenimente politice şi aniversări ale anului 1989: Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Român; 45 de ani de la revoluţia de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimpersialistă din August 1944; 50 de ani de la marea demonstraţie antifascistă de la 1 Mai 1939 şi 100 de ani de la prima sărbătorire în ţara noastră a zilei de 1 Mai.
În ceea ce priveşte literatura beletristică originală, proiectul editorial pe anul 1989 înscrie cu precădere lucrări inspirate din viaţa actuală a constructorilor societăţii socialiste, care pun în lumină efortul eroic al întregului nostru popor pentru ridicarea patriei pe trepte tot mai înalte de civilizaţie şi cultură, trăsăturile moral-politice ale omului nou, cu o înaltă conştiinţă revoluţionară, animat de nobilele sentimente de dragoste faţă de patrie şi partid.
Totodată, proiectul de plan cuprinde un număr sporit de lucrări destinate propagandei externe, prin care să se asigure o mai amplă informare şi cunoaştere peste hotare a bogăţiei spirituale a poporului român, a trecutului său istoric, a civilizaţei şi culturii sale, a experienţei şi realizărilor de prestigiu obţinute în edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, cu deosebire în «Epoca Nicolae Ceauşescu»" (Arhivele Naţionale, Fond CC al PCR - Secţia Cancelarie, dos. nr. 7/1989).
