Jurnalul zilei: 19 februarie 1989

Aur şi bronz la Campionatul european de atletism ● Veniţi şi depuneţi banii la CEC! ● Cu jalba la Comitetul Central ● Disidenţii, cu miliţianul la uşă

La Campionatul european de atletism pe teren acoperit de la Haga, România a obţinut trei medalii, prin Paula Ivan, Doina Melinte şi Maricica Puică. Responsabilii CEC-ului au lansat o nouă campanie publicitară, îndemnându-i pe români să-şi economisească veniturile. Dobânda era atractivă, susţinea "promo"-ul.

Aur şi bronz la Campionatul european de atletism
În ultima zi a Campionatului european de atletism pe teren acoperit de la Haga (Olanda), sportul românesc a înregistrat noi succese. Astfel, la proba feminină de 1.500 metri, Paula Ivan a câştigat medalia de aur, în urma unei curse pe care a controlat-o de la un capăt la altul. Timpul obţinut a fost de 4 minute, 7 secunde şi 16 sutimi. Tot cu medalia de aur a fost recompensată şi Doina Melinte, în urma câştigării probei de 800 metri, cu timpul 1 minut, 59 secunde şi 89 sutimi. A treia medalie a zilei, cea de bronz, a fost obţinută de Maricica Puică la concursul de 3.000 de metri, cu timpul 9 minute, 15 secunde şi 49 sutimi.

Veniţi şi depuneţi banii la CEC!
Conducerea CEC-ului a lansat în Scînteia o nouă campanie publicitară: "Modalitatea cea mai simplă de păstrare a economiilor băneşti ale fiecărui cetăţean o constituie depunerile pe instrumentele de econo­mi­sire puse la dispoziţia populaţiei la Casa de Economii şi Consemnaţiuni.
Cetăţenilor care vor să economisească pe un libret care, pe lângă dobânda anuală în numerar, le acordă şansa de a obţine prin trageri la sorţi trimestriale şi câştiguri în numerar, Casa de Economii şi Consemnaţiuni le pune la dispoziţie «Libretul de economii cu dobândă şi câştiguri».
Avantajul specific al depunerilor pe acest libret constă în faptul că, din dobânda anuală de 2%, 1,5% se acordă în numerar fiecărui titular prin înscrierea acesteia în libret, iar 0,5% se atribuie prin redistribuire sub formă de câştiguri în numerar.

Câştigurile cu valori cuprinse între 5.000 şi 50.000 de lei se acordă prin trageri la sorţi trimestriale, la care participă libretele care au un sold mediu trimestrial de cel puţin 50 de lei şi nelichidate în cursul trimestrului pentru care se efectuază tragerea la sorţi".

Cu jalba la Comitetul Central
La Secţia Propagandă şi Presă a Comitetului Central s-a finalizat Raportul privind sesizările oamenilor muncii: "În cursul lunii decembrie 1988 au fost corectate şi rezolvat 7.153 sesizări şi cereri formulate prin scrisori şi la audienţe, din care, pe ansamblul problemelor 1.609 (22.4%) s-au dovedit întemeiate ori au fost soluţionate favorabil.
Din totalul sesizărilor cercetate, 207 s-au referit la o serie de aspecte negati­ve privind activitatea şi comportarea unor cadre cu diferite funcţii în unităţile eco­nomice, industriale şi agricole, instituţii, comerţ, cooperaţie şi în alte sectoare de activitate, 62 (29,9%) din sesizări dovedindu-se întemeiate. Din cer­cetări au rezultat aspecte de superficialitate şi lipsă de răspundere în în­deplinirea sarcinilor, încălcări ale normelor eticii şi echităţii socialiste şi a unor prevederi legale, cazuri de folosire de cadre din conducerea unor întreprinderi a diverse materiale din unităţile respective şi a mijloacelor de transport în interese personale, manifestări necorespunzătoare în relaţiile cu oamenii muncii etc. Faţă de cei vinovaţi s-au luat măsuri pe linie de partid şi administrativă, iar unele cadre, pentru abateri săvârşite, au fost destituite din funcţii, acţionându-se totodată pentru recuperarea prejudiciilor.
Exemple de scrisori adresate conducerii partidului referitoare la abateri săvârşite de unele cadre, cercetate în luna decembrie 1988, care s-au dovedit întemeiate: Secretarul pentru probleme sociale al Comitetului judeţean de partid Mehedinţi (Drăgolici Eugenia) nu acţionează cu răspundere pentru îndeplinirea sarcinilor ce-i revin. Ca urmare şi a modului superficial în care s-a ocupat de îndrumarea activităţii în consiliile unice agroindustriale de stat şi cooperatiste Racea şi Simian, contribuţia sa nefiind la nivelul exigenţelor actuale, unităţile subordonate acestora au obţinut rezultate nesatisfăcătoare. În domeniul sanitar, de care se ocupă în mod nemijlocit, s-au constatat, de asemenea, serioase neajunsuri. În comportarea sa n-a dat dovadă de mo­destie şi decenţă în relaţiile cu oamenii muncii (obişnuia să plece pe teren cu multe inele pe degete şi alte bijuterii). Faţă de cele constatate s-a făcut propunere să fie eliberată din funcţie".

Disidenţii, cu miliţianul la uşă
Disidenţilor români le era din ce în ce mai greu să ia contact cu vreun occidental. Miliţia şi Securitatea le veghea casele îndeaproape, ca nu cumva să transmită în afară "informaţii denigratoare". Ambasadorul Olandei la Bucureşti, Coen Stork, făcea tot ce putea pentru a lua contact cu aceştia, după cum îşi amintea în volumul de interviuri cu Gabriel Andreescu, apărut la Editura All din Bucureşti, în 2003: "Mi-aduc aminte de o prietenă olandeză care ve­nise la ambasadă şi care imediat ce a sosit mi-a luat bicicleta şi a început să viziteze disidenţi. Prin dânsa am cun­os­cut-o şi pe doamna Dombrowski – fiica unuia dintre primarii Bucureştiului dinainte de venirea comuniştilor. După ce a vizitat-o prima oară, doamna a primit o invitaţie la ceai pentru a doua zi. A luat deci bicicleta, dar a fost oprită şi la întrebările ei mirate i s-a răs­puns că nu are voie să facă acea vizită. După ce a întrebat care sunt motivele pentru care e oprită, s-a spus că nu are voie să intre în Ambasada Nigeriană – care e vis-a-vis de dna Dombrowski. Replica ei a sunat aşa: «Bine, dar eu am fost şi ieri acolo şi n-am văzut nici urmă de  negru». Miliţianul s-a înfu­riat aşa tare încât a fluierat şi imediat a apărut un securist şi un translator. I s-a spus că dacă nu se opreşte va fi scoasă afară din ţară. Aşa că a doua zi mi-am luat maşina, şoferul, steagul şi împreună cu ea am mers la doamna Dombrowski. Nu am fost opriţi. După ce doamna a plecat am fost chemat de acelaşi veşnic domn Roşu, director în exerciţiu însărcinat cu Europa de Vest în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, care m-a luat la întrebări cine era, de ce era aici şi ce voia doamna respectivă; cum de încercase să viziteze asemenea români" (Arhivele Naţionale, Fond CC al PCR – Cancelarie, dos. nr. 4/1989).