Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Prima lună din an s-a încheiat. La vârf se ţin şedinţe de plan până în 1995. Rapoartele DIE înaintate Cabinetului 1 sunt îngrijorătoare. Presa publică în continuare telegrame de felicitare adresate lui Ceauşescu cu prilejul aniversării. Se pregăteşte "în forţă" campania agricolă de primăvară. Prin ţară, sub lozinca Festivalului Naţional "Cântarea României", se întrunesc cenaclurile.
În alertă
Rapoartele DIE din spaţiul american sunt îngrijorătoare. În luna ianuarie, emigraţia maghiară din SUA a înaintat 15.000 de scrisori Secretariatului Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare de la Viena. Solicită prin ele "intervenţia" forumului european pentru respectarea drepturilor maghiarilor în România. Scrisorile erau tipizate, menţionează DIE. Au fost distribuite emigranţilor doar pentru a fi semnate şi expediate la Viena.
Defecţiuni de sistem
Nu fără legătură cu supărătoarele evenimente ale ultimei săptămâni trebuie să fi fost chemarea generalului Iulian Vlad de ieri la Elena Ceauşescu. "Fuga" lui Liviu Turcu grăbeşte probabil şi decizia de arestare a diplomatului Mircea Răceanu sub acuzaţia de spionaj în favoarea SUA. Vorbind despre "trădarea" acestuia, Elena Ceauşescu îşi va fi amintit şi de tinereţea ei revoluţionară. Singura ei arestare de-atunci o punea pe socoteala ilegalistei de la sectorul "apărare", Ilona Papp, mama diplomatului Răceanu. Întâmplări din ilegalitate cu Grigore Răceanu, "duşman al lui Foriş", ar fi putut rememora şi Ceauşescu.
În cine să mai ai încredere? – vor fi comentat între patru ochi soţii Ceauşescu. În spaţiul american, diplomaţii şi securiştii fuseseră selectaţi dintre fiii de ilegalişti şi cei cu sănătoasă origine. "Nerecunoscători" şi ei...
Pregătiri pentru campania agricolă de primăvară
Actualitatea în agricultură descrisă de presă reproduce sarcinile de partid: La 20 februarie, întregul parc de tractoare şi maşini agricole trebuie să fie în perfectă stare de funcţionare; Sămânţa cât mai urgent repartizată şi adusă în unităţile agricole cultivatoare!; De modul în care acţionează acum legumicultorii depinde aprovizionarea cu legume timpurii a pieţelor; Producţiile din zootehnie pot şi trebuie să fie la nivelul potenţialului biologic al animalelor; Campania de irigaţii se pregăteşte de pe acum prin lucrările ce trebuie executate la vechile sisteme, dar şi la cele noi; Acţiunea de încheiere a contractelor de vânzare a produselor la fondul de stat de către gospodăriile populaţiei se cere încheiată în cel mai scurt timp.
Scumpiri neanunţate
"S-au scumpit extraordinar cheltuielile de întreţinere, notează în jurnalul său arhitectul Gheorghe Leahu. Am plătit în ianuarie 582 de lei întreţinerea, în loc de 150-180 în anul trecut, 647 de lei lumina, în loc de 150-200 în anul trecut. Toate majorările au fost trecute sub tăcere. În schimb, au vuit ziarele pentru creşterea veniturilor oamenilor muncii, în special ale celor cu salarii mici. Pagini întregi arătând cât a primit un miner, un furnalist, un constructor înainte şi cât va primi acum."
Cât durează o aniversare?
Presa continuă publicarea telegramelor de felicitare adresate lui Nicolae Ceauşescu pentru aniversarea lui. Se publică în tranşe determinate de "expeditor". Azi a fost rândul comitetelor judeţene de partid, ministerelor, Marelui Stat Major al Armatei. "Vibrantul omagiu" este prefaţat de sinteza mesajelor. "Tezele, ideile şi orientările tovarăşului la baza marilor înfăptuiri…", "Strâns uniţi în jurul partidului, al secretarului general, toţi oamenii muncii îşi exprimă angajamentul ferm…" şi "Deplină adeziune la politica externă al cărei strălucit promotor e preşedintele ţării…" – a fost sinteza României Libere, cotidianul a tot ce mişcă în ţară, înregimentat în Frontul Democraţiei şi Unităţii Socialiste.
Proza optzeciştilor
În prima şedinţă de lucru din an a Cenaclului "Lucian Blaga" din Arad a Uniunii Scriitorilor a citit proză Ovidiu Pecican. Discuţiile ce au avut loc pe marginea lecturii (Ilie Măduţa, Viorel Gheorghiţă, Mihai Traianu, Gheorghe Schwartz), scrie ziarul local, "au încadrat povestirea în contextul prozei optzeciştilor, stabilindu-i-se multe dintre atributele noului realism".
Ovidiu Pecican e tânăr profesor de Istorie la Lipova. Are "norocul" de-a putea face naveta din oraşul natal la serviciu. Căci Aradul, deşi nu are 200.000 de locuitori, e socotit oraş mare. "Oraş închis", aşadar, la repartiţiile din învăţământul superior. Tânărul scriitor, deşi istoric, n-a învăţat despre faza experimentală a cenaclurilor din originile artei proletcultiste. Dacă apartenenţa la un cenaclu şi viza "colectivului de cenaclişti" ţin acum doar de regulile uceniciei scriitoriceşti, în Rusia bolşevică a anilor ’20 se visa la o literatură colectivă a proletarilor, scrisă după exemplul poeţilor "dada".
Cenaclu
Împrejurul mesei rotunde din Clubul Presei stăteau după-amiaza până seara târziu toţi scriitorii urbei arădene. O dată pe lună, cel puţin un cenaclu îşi ţinea şedinţa de lucru în fiecare liceu ori aşezare mai răsărită din ţară. Cu proces-verbal şi, desigur, prezenţa mai mult sau mai puţin ghicită a informatorilor Securităţii.
Întâlnirea – în majoritatea cazurilor o delectare pentru cenaclişti – era una dintre "manifestări" reale din agenda Festivalului Naţional "Cântarea României". Amestecaţi, indiferent de biografie, într-un "colectiv de creaţie". Poetul şi eseistul arădean Viorel Gheorghiţă făcuse, bunăoară, 16 ani de închisoare politică. Un consemn nescris şi nerostit îi împiedică pe ceilalţi să facă aluzii la trecut. Nu se ştie cum, în percepţia publică, pluteşte vag "cauza ruşilor". Cei care vor citi mai târziu mărturiile foştilor deţinuţi vor afla cu stupoare că nici în familie trecutul de legionar, ţărănist ori liberal nu era cunoscut. Căci iată ce-a scris în 1995 Viorel Gheorghiţă: "După doi ani (de la ieşirea din închisoare, n.n.) m-am căsătorit cu o învăţătoare, fată de «chiabur», aruncată cu încă trei fraţi, de puternicii timpului, pe drumuri. După încă un an s-a născut Ancuţa. Are azi în jurul a 27 de ani, e medic şi nici ea, nici maică-sa, deşi ştiu câte ceva, nu m-au întrebat pe unde am fost şi cum a fost pe acolo. De ce? Poate din respect pentru suferinţă. Să nu-mi răscolească rănile. Poate. Şi totuşi, de ce?".
Citește pe Antena3.ro
