Regimul reacţionează la valul de critici

Într-un text redactat la 20 martie şi făcut public la 29 martie, Michael Shafir analiza reacţia regimului comunist la presiunile tot mai mari care veneau acum şi din interior (scrisorile deschise) nu numai din Vest, cum se întâmplase de la începutul anului.

"Trădători" şi "Naivitate"
Şi mai alarmantă pare a fi încercarea cotidianului Scînteia de a identifica apelul la reformă a actualului sistem cu naivitatea sau cu trădarea. Dacă "scrisoarea celor şase" nu este neapărat un document reformist, cartea lui Brucan, Lumea comunistă la răscruce, publicată în Vest în 1987, este un tratat de reformism mode­rat ce reia unele din ideile lui Gorbaciov.

Potrivit editorialului din Scînteia din 17 mar­tie, istoria a demonstrat că încercările de a submina independenţa naţională şi suveranitatea au fost adesea precedate de "vorbe perfide şi tră­dătoare" care în chipul unei "invitaţii la liberalism şi anarhie" "câştigă de partea lor pe unii naivi". Ar trebui notat că avertismentele împotriva "confuziei" "spiri­tului aventurier", "haosului" şi "anarhiei" au devenit în ultima vreme eufemisme folosite de Ligacev, Jivkov, Jakes şi Ceauşescu pentru a respinge reformele. Dar Scînteia nu s-a oprit la eufemisme.

Istoria, potrivit cotidianului de partid, a mai arătat că "intenţiile necinstite" erau adesea îmbrăcate "într-o haină nouă" . Ce legătură, se întreabă cotidianul PCR, ar putea exista între "susţinerea drepturilor omului afirmate de propaganda imperialistă ostilă" în eforturile sale de a se amesteca în treburile interne şi "reglemetările legale care au scopul de a garanta binele naţional, interesele poporului şi dreptul lui de a-şi construi propriul destin liber şi independent".

Ar trebui amintit că în scrisoarea lor, cei şase veterani PCR au cerut ca drepturile omului să fie respectate aşa cum prevedea documentul final adoptat la conferinţa de la Viena şi împotriva cărora Bucureştiul a ridicat obiecţii. Edito­rialul din cotidianul partidului insinua deci că există o legătură între apărarea drepturilor omului şi trădarea intereselor statului, acuzându-i pe critici că sunt intenţionat sau nu un instrument al crescândei ostracizări a ţării de către Vest şi Est deopotrivă.

Lupta cu morile de vânt ale reformei
Un comunicat emis de Comitetul Executiv la 17 martie spunea că plenul Comitetului Central se va întruni la 12 aprilie pentru a discuta "probleme ale economiei şi activităţile partidului". În mod tradiţional, adunările în plen anuale ale PCR, pe problema activităţii partidului, sunt ţinute la sfârşitul lui martie sau în primele zile ale lui aprilie. Se pare că liderii partidului au fost obligaţi să amâne plenara de anul acesta; apare întrebarea asupra motivelor care se află în spatele deciziei. Scriind despre scrisoarea celor şase, cotidianul maghiar Hirlap s-a referit la oferta lor de a vorbi cu conducerea ţării, iar oferta a părut că se adresează "celor mai cu capul pe umeri dintre membrii birocraţiei de partid, din armată şi din securitate".

Acest lucru are mai mult de a face cu o aspiraţie decât cu realităţile din poli­tica României. Dacă există oameni cu capul pe umeri în conducerea de acum ei nu vor fi luaţi cu siguranţă în seamă. Asta nu înseamnă că cei şase nu au be­neficiat de "protecţia" temporară a forţelor din partid care sunt interesate de accelerarea demisiei lui Ceauşescu.

"Asediul mental" şi ţapi ispăşitori
Anunţul iminentului proces al lui Răceanu a fost însoţit de o campanie care cerea creşterea vigilenţei în privinţa păstrării secretelor de stat. Mai multe emisiuni de radio au prezentat români cu o largă paletă de ocupaţii care îşi exprimau indignarea faţă de pretinsele acţiuni ale lui Răceanu, o practică care aduce în minte campanii similare din timpul stalinismului, în Europa de Est.

Din limbajul emisiunilor era clar că afacerea Răceanu a avut scopul de a realiza un "asediu mental" al populaţiei, de a iniţia un val de demiteri şi, posibil, de a pregăti mai multe procese menite să asigure o explicaţie a eşecurilor economice ale re­gimului. De exemplu, potrivit unei emisiuni a Radio Bucureşti, din 14 martie, poporul român "ia o atitudine fermă împotriva tuturor celor care, prin activi­tăţile lor, creează un prejudiciu economiei naţionale, violând prevederile legale."

Tocmai aceste acuzaţii au figurat în decizia PEC din 17 martie prin care au fost demişi patru oficiali. Primul-Ministru (din aprilie 1987) Nicolae Ibănescu, mi­nistrul de Finanţe (din decembrie 1987) Gheorghe Paraschiv, guvernatorul Băncii Naţionale (din martie 1984) Florea Dumitrescu şi preşedintele băncii pentru agricultură şi industrie alimentară (din septembrie 1986) Nicolae Eremia, au fost toţi "eliberaţi din respectivele lor funcţii", fiind găsiţi vinovaţi de "grave violări ale prevederilor legale cu privire la garantarea creditelor, pierderi în activitatea unităţilor economice şi neîndeplinirea atribuţiilor lor şi a responsabilităţilor de bună organizare a activităţilor economic-financiare pentru asigurarea profi­tabilităţii şi a eficienţei în întreprinderile lor".

Sunt puţine şanse ca această mişcare să aibă vreo legătură cu afacerea Răceanu. Dar ea serveşte ca intimidare în cadrul aparatului de partid (ceea ce ar putea fi important pe fondul scrisorii celor şase) iar cei incriminaţi sunt pe post de ţapi ispăşitori pentru politicile economice ale lui Ceauşescu.

Din documentul PEC reiese faptul că CAP-urile (al căror succes a fost lăudat de mass-media la cea de-a patruzecea aniversare a colectivizării agriculturii, la începutul lui martie) au datorii mari şi nu îşi pot plăti creditele. Ca o mişcare de conciliere cu populaţia, la scurt timp după revoltele de la Braşov din noiembrie 1987 PEC a anunţat că va anula toate creditele contractate de CAP-uri înainte de 1981. Încă o măsură pentru a reduce tensiunile la ţară (criticată de cei şase veterani) a fost adoptată în urma "propunerii Secretarului General al Partidului"; ea priveşte construcţia de mori şi de brutării în toate comunele unde nu se găsesc astfel de facilităţi (15% dintre comune, potrivit comunicatului). În fine, PEC a promis că nivelul de trai al populaţiei va creşte.
Radio Europa Liberă (München) - Raport al secţiei de cercetare, condusă de dr M. Shafir. Document din "Arhiva 1989", Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca
Traducere de Eliza Dumitrescu