Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În 1989, cartea Marei Ricman şi a Olimpiei Teodoru "Poftă bună, copii!", apărută la Editura Medicală, oferea mai multe soluţii pentru alimentaţia copiilor bolnavi. Autoarele le informau pe mame că aplicarea oricărei forme de regim alimentar se face numai la prescripţia medicului. Deşi există regimuri pe boli, nu trebuie neglijat faptul că regimul se aplică "copilului bolnav", deci va fi individualizat. Mama, care îşi cunoaşte cel mai bine copilul, şi medicul care îl tratează vor colabora permanent pentru aplicarea regimului. Un alt sfat care trebuie urmat: pregătirea şi servirea mesei trebuie făcută întotdeauna în condiţii cât mai aproape de situaţia normală, astfel încât copilul să nu se simtă frustat şi să fie încurajat să colaboreze la însănătoşirea lui.
În cazul febrei, copilul trebuie să bea foarte multe lichide: apă, ceaiuri, limonadă, sucuri de fructe pasate, zeamă de compot, supă de zarzavat strecurată sau chiar fructe crude pasate. Lichidele îndulcite aduc un aport caloric şi sunt cele mai indicate în această perioadă. Lichidele se administrează de preferinţă la temperatura camerei, iar cantităţile mici şi repetate evită apariţia vărsăturilor şi ameliorează senzaţia de greaţă. În stările febrile prelungite, autoarele recomandă ca alimentaţia să ţină seama de prescripţia dietetică corespunzătoare bolii de bază. Se vor alege alimentele cel mai uşor digerabile, se vor da în cantităţi mici şi repetate, 4-5 sau chiar 6 mese pe zi. Acestea sunt fructele şi zarzavaturile, făinoasele şi preparatele din lapte cu făinoase, laptele şi derivatele din lapte. De aceea, se va începe cu aceste produse. Fructele şi zarzavaturile vor fi date în formă crudă, dar mărunţite, rase sau fierte sub formă de compoturi, supe pasate cu adaosuri de făinoase, orez, griş, pâine, crutoane. Este absolut necesar ca raţia alimentară să fie completată cu proteine. Alimentele care conţin substanţe proteice sunt: laptele şi derivatele din lapte, ouăle, carnea şi unele vegetale.
În rujeolă, forma comună, regimul va fi în funcţie de stadiul bolii şi de manifestările predominante. În perioada febrilă, care durează în medie 3-5 zile, regimul va fi cel indicat pentru stările febrile, adică se vor administra lichide din abundenţă. Orice tentativă de a-l hrăni poate să declanşeze greţuri şi vărsături. Se va avea grijă să se asigure cantitatea necesară de lichide, iar celelalte alimente vor fi date în raport cu apetitul copilului. Poate să primească fructe pasate, piureuri, lapte simplu sau cu făinoase, griş, pesmet etc. După depăşirea perioadei febrile, regimul copilului va ţine seama exclusiv de toleranţa digestivă. Nu sunt necesare alte restricţii alimentare. Se vor introduce progresiv brânzeturile, oul fiert sau în preparate, carnea de pasăre sau de vită. Modul de preparare va fi cel dietetic. Mesele vor fi în număr de 4-5, iar cantitatea la o masă va fi moderată. În cazul oreionului, mămicile sunt informate în paginile cărţii că regimul se va adresa în special simptomelor bolii, dar ţinând seama de posibilităţile afectării pancreasului se va urmări şi protejarea funcţiei digestive a pancreasului. În primele zile, dacă copilul este febril şi masticaţia adeseori dureroasă, alimentele se vor da în formă semilichidă, păstoase, uşor digerabile, cum sunt: supe, paste făinoase cu lapte, carne sub formă de tocături preparate dietetic, perişoare, budinci, zarzavaturi sub formă de piureuri, fructe crude, pâine. În următoarele 4-5 zile alimentaţia va reveni la normal, dar se va evita abuzul de dulciuri concentrate, cum sunt dulceţurile, ciocolata, bomboanele, cremele, în special de cofetărie, şi grăsimile de provenieinţă animală, sub formă de sosuri prăjite, carne de porc grasă, slănină. Raţia alimentară va fi împărţită în 4-5 mese, iar regimul va dura 8-10 zile.
Cartea prezintă regimuri alimentare şi pentru dizenterie, toxiinfecţii alimentare, hepatită acută virală, gripă, scarlatină şi varicelă.
Citește pe Antena3.ro
