Coniacul grecului Papaianis

Cu ceva timp în urmă, Ionela, colega noastră, trebuia să-şi boteze fetiţa. Ne-a povestit cum a reuşit să facă minune de botez, celor care nu au participat, dintr-un motiv bănesc sau altul. Mobilizase toată familia pentru a vâna cât mai multe produse.

Iniţial, se gândise că ar fi bine dacă ar face botezul la restaurant, dar după ce a fost pe la mai multe şi a văzut că mai mult de aperitive, şi alea vechi, nu primeau, la propunerea unei vecine, au stabilit să facă botezul la aceasta în curte, sub bolta de viţă-de-vie. Gata, fericire mare!

Toţi au început a alerga, mai ceva ca gazelele, după una-alta, pentru a procura carne şi orez pentru sarmale, mezeluri, caşcaval, măsline şi ouă pentru aperitive, pui pentru fripturi, ţuici şi vinuri. O să ziceţi de ce ţuici. Pentru că nu puteai procura din acelaşi loc o cantitate mai mare de ţuică adevărată. Ţăranul făcea puţină şi pe ascuns! Şi, nu se cuvenea să pui pe masă "Doi ochi albaştri" la botez!

Au găsit un porc de 150 de kilograme, la un frate al naşului din Giurgiu. L-au tăiat loco şi l-au adus la Bucureşti în paporniţă, în cabina conducătorului de tren. Tot de la Giurgiu, de la vecina fratelui, care era şefă la un magazin mixt, au cumpărat cinci kilograme de orez, două kilograme de stafide şi cinci kilograme de măsline.

Un miliţian, vecin pe stradă cu bunicul dinspre mamă a fetiţei, le-a făcut rost de patru kilograme de brânză, scutindu-i de a mai alerga după caşcavalul care nu se găsea de fel. Şaizeci de ouă au găsit la un ţigan din Colentina care tocmai venea de prin zona Buzăului, unde, zicea el, fusese la muncă pe un şantier. Cumpărau ţuică la litru ba de aici, ba de dincolo, ţuică pe care tatăl proaspătului tătic o amesteca pentru a-i "uniformiza tăria şi gustul"!

Vin găsiseră la un vânzător la aprozar, care făcea vin din via de lângă casă, vie care dădea o cantitate de vin atât de mare că "depăşea" cu mult cele mai bune rezultate obţinute de întreprinderile vinicole socialiste!

Cu o hârtie de la primărie, din care rezulta că aveau de făcut un botez, şi cu o copie legalizată a certificatului copilului, mama fericită s-a prezentat la o fermă de păsări, din preajma Bucureştiului şi a obţinut pui tăiaţi, în cantitate de 12 kilograme, cu două mai mult decât era aprobat, dar au trecut două, aşa, de la ingineră, "ca cadou"!

Deci produsele se adunau văzând cu ochii, dar mai erau de procurat verzele murate, care nu prea se găseau. Grecul Papaianis, un magazioner de la secţia a V-a, îi spuse că avea mamă-sa o mulţime de varză pe care dorea să o vândă. Ionela sări în sus de bucurie.

Mihai, tatăl fericit, Bubu, bunicul paternal, Andrei, bunicul maternal, naşul Cristi şi Ilie, soţul vecinei care punea la dispoziţie curtea, împreună cu grecul Papaianis au plecat cu noaptea în cap, împărţiţi după afinităţiîn două "dacii", la drum către Olteniţa, unde şedea mama grecului şi-i aştepta cu nerăbdare în joia dinaintea botezului.

De cum îi văzu, femeia sări şi le aduse nişte castroane cu slăninuţă, brânză, ţâri săraţi şi, coapse rapid pe plită, bucăţi de mămăligă tăiate de cu seară. Bărbaţii pofticioşi au luat cu vână din fiecare şi nici nu şi-au dat seama când pe masă au apărut pahare mai mici decât cele normale, dar pline ochi cu o băutură aurie, lunecoasă şi mângâioasă, cu gust ciudat şi un parfun necunoscut.

Au amânat plecarea până au ajuns la discuţii savante, despre cum se face vinul! "Băi, îi zice Bubu, io fac un vin din stafide, dă te fac praf! Să vii la noi să vezi ce vin am!"

"Lasă, bre, că faci, da'... e puţin!", îi zice fiu-său. "Da, e vin de calitate! Curat!", se ţine Bubu tare. "Da', ăsta e coniac bre!", zice Ilie. "E bun, e bun", recunoscu naşul şi pupă bălos pe grec.

Abia vineri dimineaţă au apărut şi ei, cu nişte feţe buhăite, dar cu tupeu de ordinari. Femeile le-au sărit în cap. Toată trupa de şoc a pregătit mâncărurile şi cozonacii, că de prăjituri se ocupase naşa, care avea o soră la un laborator în Rahova.

Botezul a mers bine, şi câştigul la fel. Dar, cel mai bine a mers Mirul! A venit şi grecul, pentru schimb de experienţă. S-au miruit de-au ajuns luni morţi de beţi la serviciu, unde au zăcut la haitele, pe după nişte paleţi, de-alungul şinelor de tren, la Transporturi, de şi-a pus grecul paie-n cap cu Ionela care-i înjura coniacul.