Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deşi gustul somonului era total necunoscut pentru români în 1989, în Almanahul Vânătorul şi pescarul sportiv putream citi un articol scris de George Văleanu intitulat "Cei mai savuroşi somoni". Astfel, cititorul putea afla că regiunea Kamceatka este singurul loc din lume ale cărui ape maritime şi interioare sunt locuite de şase dintre speciile de somon din Pacific: somonul chinok, somonul roz, somonul argintiu, somonul japonez şi somonul roşu. Articolul continuă cu numeroase alte detalii: "Somonul roşu prinde o tentă roşu-aprins când părăseşte oceanul pentru a pătrunde în râurile Kamceatkăi, care mişună atunci de peşti. Într-o zi (probabil acum câteva mii de ani) valuri de lavă vulcanică au îndiguit albia micului râu. Celelalte specii de somon, separate de ocean, nu au supravieţuit, dar somonul roşu s-a adaptat la existenţa permanentă în apă dulce. Urmaşii acestor prizonieri au luat astăzi numele de somoni kokani. Somonul roşu comun din ocean atinge până la trei kilograme, pe când somonul roşu kokani nu atinge decât 200 g, dar este mult mai savuros. În toamna anului trecut, specialiştii colhozului leton «Banga» au transportat pe calea aerului, în lacurile lor cu apă curentă, 30.000 de ouă fecundate. Aşa cum fac somonii, ouăle de kokani au fost îngropate la o adâncime mică în pietriş cu aceeaşi granulaţie. Ouăle au trecut cu bine iarna, alevinii au apărut normal în timpul verii, au crescut şi s-au dezvoltat".
Cum cărţile de bucate din 1989 nu conţineau nici o reţetă de somon, ne vom încânta papilele gustative (ca şi pe vremea aceea) cu alţi peşti mai accesibili. De pildă, în "Albumul literar gastronomic", editat de "Viaţa românească" găsim reţete de preparate din crap, şalău, macrou, somn şi stavrizi. Pentru fileul de şalău cu cartofi avem nevoie de un kg de şalău, 300 g ciuperci, 600 g cartofi, o foaie de dafin, sare, 150 g unt, 100 g arpagic, 200 ml vin alb, 50 g lămâie, piper. Se curăţă, se spală, se dezosează şalăul, se taie sub formă de fileuri care se sărează, se stropesc cu zeamă de lămâie şi se dă la rece. Separat se fierb în 300 g de apă: oasele, capul, pielea peştelui, 50 g arpagic, foaia de dafin, piperul boabe şi restul de sare. Se înăbuşă ciupercile tăiate felii şi restul de arpagic în unt încins. Se adaugă zeama strecurată în care au fiert oasele, fileurile de şalău şi vinul, lăsându-se la foc domol 15 minute. Se servesc cu garnitură de cartofi fierţi şi sos deasupra. Românul se putea delecta şi cu stavrizi la tavă, reţetă pe care o găsim în acelaşi almanah: un kg de stavrizi, 60 g usturoi, 200 ml zeamă de peşte, 60 ml oţet, 30 g pătrunjel, frunze de coriandru, 100 g ceapă, 200 ml untdelemn, sare, o lămâie, o foaie de dafin, piper. Se curăţă peştele, se spală, se dă sare şi piper şi se pune la tavă împreună cu untdelemn, oţet, ceapă tocată fin, coriandru, foaia de dafin, zeama de peşte şi usturoiul pisat. Se ţine în cuptorul încins 40 de minute. Se decorează cu felii de lămâie şi pătrunjel verde tocat. Se serveşte numai la rece. Cu gândul la somon (cum o fi fost şi cititorul articolului) încheiem cu o reţetă de piftie de crap, pentru care avem nevoie de 1,200 kg crap, 50 g morcovi, piper, o foaie de dafin, 600 g ceapă, 50 g păstârnac, 30 g usturoi, sare. Se curăţă peştele de solzi, se scot intestinele şi se tranşează în 6 porţii. Ceapa curăţată, spălată şi tăiată rondele se fierbe în 3 l de apă rece cu sare. După ce este bine muiată, se strecoară zeama, iar ceapa se dă prin sită, piureul rezultat punându-se într-un castron separat. În zeama strecurată se adaugă morcovii, păstârnacul, piperul boabe şi frunza de dafin. Se lasă să fiarbă 15 minute după care se adaugă peştele. Când peştele este fiert, se scoate, se strecoară din nou zeama, după care se pune piureul de ceapă şi usturoiul pisat. Se potriveşte de sare şi se dă la rece. După plac, se poate servi cu oţet sau lămâie.
