Aflăm aspecte mai puţin cunoscute din Căliman

E ora 7:00. Am terminat pâinea. Ovidiu şi Nicuşor pleacă după pâine la Vatra Dornei. Bogdan şi Lucian rămân la corturi. Băieţii merg la atelierul de fierărie din sat pentru a monta tăbliţele la stâlpii de marcaj. Fetele merg să vopsească stâlpii cu "Derginol" şi să facă marcajele pe tăbliţe.

La ora 13:00 ne întâlnim cu toţii la masă. După un scurt bilanţ reiese că mai avem puţin de lucru. Terminăm de vopsit stâlpii cu bandă roşie, punct albastru, punct albastru - cruce albastră şi cruce albastră.

După amiază pornim în sat. Ne oprim la o casă veche, părăsită şi admirăm modul de îmbinare al bârnelor ce alcătuiesc pereţii. Capetele de la colţuri sunt îmbinate în virgulă. Majoritatea caselor au balcoane sau cerdacuri. Aflăm că cerdacurile constituie aici o tradiţie. În trecut casele erau formate din două camere, cerdacul fiind locul de primire a oaspeţilor. Balcoanele sunt împodobite cu ornamente din lemn care constituie o haină naţională a locuitorilor. Schiţăm câteva mo­dele de balcoane şi cerdacuri.

Observăm că "ograda" este împrejmuită cu un gard din lemn, delimitând curtea, în cadrul căreia mai există alte câteva ce deli­mitează grădina de zarzavat, ograda de păsări, grădina cu flori. Acest sistem de împrejmuire determină folosirea la valoarea lui maximă, a pământului şi este luat după sistemul de folosinţă în loturi divizate.

Ora 16:00. Băieţii pleacă pentru a face încă 2 gropi pe traseul spre "12 Apostoli". Se întâlnesc cu un echipaj de la Râmnicu Vâlcea şi cu tovarăşul profesor universitar doctor Traian Naum. Mulţi nu-l cunoşteam. Când dumnealui  îl întreabă pe Ovidiu ce face, acesta îi răspunde cu mândrie: "Muncesc". Făceau cercetări în zona numită "Cimitirul" de unde s-au desprins megaliţii descoperiţi în 1987.

Seara îl avem ca oaspete pe tovarăşul profesor universitar doctor Traian Naum, care ne vorbeşte despre megaliţi, "12 Apostoli" şi despre Ţara Dornelor.

Primul megalit a fost descoperit de Paţa Claudiu în iulie, 1887. La câteva zile după producerea ruperii de nori ce a declanşat viitura şi apoi o rupere de versant, Paţa Claudiu observă lângă rădăcina unui molid un bloc de andezit de culoare ruginie care avea pe una din feţele plane un cerc  incizat cu spiţe semicirculare. Pe celelalte laturi prezintă cercuri cu semicercuri concentrice, cercuri cu semicercuri în interior. Se presupune că pe megalitul de la Gura Haitii s-a încercat reprezentarea figurii umane într-o formă maximă de abstractizare.

Redăm un citat dintr-un articol apărut în 1987:
"Într-un cerc cu diametrul de 5,8 cm sunt înscrise un cerc şi trei semicercuri extrem de interesant plasate. În  partea sperioară un mic cerculeţ cu puncte. El pare detaşat în partea superioară a cercului, în care este înscris de un arc de cerc cu deschiderea destul de largă, pe care se susţine un alt semicerc. "

Cercurile concentrice sunt considerate simboluri  solare, apărute pentru prima oară în Peninsula Ierică. Prin comparaţie cu megaliţii descoperiţi în Franţa, Anglia, Spania, s-a demonstrat că ar aparţine epocii metalelor. Megaliţii sunt fragmente din morminte vechi construite din 3 blocuri, 2 verticale şi unul orizontal.

În prezent se urmăreşte descoperirea unor noi morminte, care să furnizeze date ce vor deveni argumente pentru afirmaţia că exista pe aceste meleaguri o străveche civilizaţie geto-dacă. Alte semne asemănătoare cu cele de pe megaliţi au fost observate la peştera Ialomiţei şi la Ditrău, unde există trei exemplare provenite din masivul Căliman.

În 1969 apărea un articol care se referea la cei "12 Apostoli". Aticolul lansa o idee nouă cu privire la istoricul acestor satatui. Se presupunea că ar fi o operă umană, aducându-se drept argumente dispoziţia lor în formă de cerc şi cele trei feţe ale "Moşului" trei figuri distincte pe acelaşi bloc.

Tovarăşul profesor universitar doctor Traian Naum,  ne spune că acest coplex este rezultatul muncii naturii şi a oamenilor. Iniţial, natura a sculptat blocurile în linii mari, iar oamenii au întărit unele aspecte, trăsături. Dumnealui a subliniat că nu exclude posibilitatea ca strămoşii noştri mai îndepărtaţi să fi folosit acest complex pentru practicile rituale.

Ataşăm la aceste afirmaţii, o legendă care se referă la denumirea unui deal, auzită din gura unui bătrân: Ţarcă Ion şi care se referă la denumirea unui deal; dealul Măgarului, situat în apropiere de Neagra. Aşa cum spune legenda aici locuise un preot bătrân al triburilor de altă dată numit "Mog". Odată cu trecerea timpului Dealul Mogului a devenit mai apoi al Măgarului.

Ţara Dornelor se caracterizează prin existenţa celui mai frumos relief cu peisaje mi­nunat modelate pe aglomerate vulcanice. Relieful constituie izvoare de frumuseţe: "12 Apostoli", "Pietrele Roşii", "Tămăul", "Pie­trosul" sau "Haita" în care omul străbătân­du-le se ridică la cea mai înaltă culme a spiri­tualităţii.
La corturi adormim repede, cu gândul la frumoasa seară petrecută.
Jurnalul expediţiei Montana IV, 1989