x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Aici Radio Europa Liberă: Mişcarea Democratică pentru Susţinerea Restructurării în RSS Moldovenească (II)

0
05 Feb 2009 - 00:00

Această mişcare naţional democratică care susţinea reforma în URSS şi care a făcut presiuni legate de respectarea drepturilor tuturor cetăţenilor, de orice etnie, din URSS, şi-a făcut public programul la începutul anului 1989, în RSS Mol­dovenească. Radio Europa Liberă a luat la cunoştinţă de programul democraţilor moldoveni graţie unui interviu telefonic cu trei membri ai comitetului or­ga­ni­za­ţional de la Chişinău: Iurie Roşca, Mihai Fusu şi Vasile Năstase.



Principiile generale
Mişcarea militează pentru re­cu­noaşterea universală a principiilor democratice şi pentru  un stat "bazat pe domnia legii" într-un URSS care ar trebui să devină "o uniune federală de state suverane". A fi membru al acestei mişcări înseamnă a fi "incompatibil cu şovinismul na­ţio­na­list şi cu orice formă de violenţă". Membrii miş­cării vor trebui să lucreze "exclusiv prin metode legale şi cons­ti­tuţionale" în acord  cu  prevede­rile ONU şi CSCE şi în conformitate cu Constituţiile URSS şi RSS Mol­doveneşti ce prevăd drepturile, li­ber­tăţile şi respon­sa­bi­lităţile cetă­ţenilor.

Democratizarea statului

Această rubrică a programului introduce conceptul de federalism desemnat a "pune în practică drepturile RSS Moldoveneşti ca repu­blică naţională suverană". Această secţiune prevede ca URSS şi RSS Moldovenească, prin Constituţiile lor, să "definească cu maximă precizie autoritatea federaţiei şi a republicii şi să specifice clar unde sfârşesc şi unde încep drepturile fiecăreia dintre ele". Se cere dreptul de veto cu privire la chestiunile legale considerate a fi "de importanţă vitală pentru republică"; se mai cere ca republica să aibă dreptul "de a menţine legături directe cu alte state şi cu organizaţii in­ter­na­ţionale" (contactele cu România pre­zintă, probabil, mai multă importanţă decât oricare altele).

Economia şi migraţia
Programul cere "transformări radicale" şi "umanizarea" sistemului economic prin înlocuirea monopolului statului cu întreprinderi cu management propriu, cu mecanisme de marketing; se recomandă pluralismul formelor de proprietate: aceasta, susţine do­cumentul,  este "singura cale de a asigura o aprovizionare adecvată cu bunuri a societăţii". Mişcarea consideră că trecerea de la stat la forme individuale de proprietate a fost prea înceată în RSS Moldovenească şi se vrea un ritm mai alert. În ace­laşi timp, programul cere "cedarea principalelor pârghii dinspre Uniune către autoritatea republicană". Se cere, mai presus de toate, "un control riguros al procesului de migraţie"; o politică mai deschisă pe piaţa muncii pentru a preveni "importul inutil de mână de lucru" în RSS Moldovenească din alte zone ale URSS. Şi o evaluare în prealabil a tuturor proiectelor in­dustriale noi pentru a le determina impactul asupra componenţei etnice a po­pulaţiei şi a stilului său de viaţă. Industrializarea la voia întâmplării şi imigraţia masivă au generat deja complicate probleme sociale în republică, reiese din do­cument. Documentul cere, de ase­menea, ca agricultura să fie tratată ca un "domeniu prioritar" în pla­ni­ficarea economiei republicii şi este în favoarea retrocedării pă­mân­turilor către ţărani, atât pentru afirmarea principiilor formulate mai sus, cât şi din raţiuni de eficienţă economică.

Politici culturale
Mişcarea cere ca moldoveneasca să devină limbă de stat în republică, să se revină la scrierea latină (care a fost înlocuită cu cea chirilică sub Stalin), şi cere recunoaşterea oficială a unităţii dintre limba română şi cea moldovenească (doctrina sovietică oficială consideră mol­doveneasca drept o limbă diferită de română). Aceasta este poate cea mai importantă cerere a mişcării, până acum.

Pornind de la premisa că "amalgamarea automată a naţiunilor duce la degradarea şi la dispariţia culturilor lor", "documentul apără drepturile moldovenilor şi ale tuturor grupurilor etnice din republică" de a avea instituţii culturale şi educaţionale proprii. Cere abolirea şcolilor "mixte" (care au în paralel ore în rusă şi în limba naţională) şi militează pentru deschiderea unui număr adecvat de şcoli, pentru toate treptele de educaţie, de la creşe până la instituţii de învăţământ superior; se solicită înfiinţarea unor instituţii culturale pentru moldoveni, ucrai­neni, evrei şi alte grupuri et­nice. (Membrii comitetului organi­zaţional, intervievaţi telefonic au avut un comentariu critic asupra faptului că largi comunităţi rurale şi urbane de ucraineni, din repu­blică, nu au şcoli ucrainene, iar po­pu­laţia evreiască nu are şcoli şi instituţii proprii).

De asemenea, programul cere recunoaşterea dreptul tuturor grupurilor etnice – inclusiv mol­do­veni, ucraineni, evrei şi alţii de a comunica liber cu semenii lor din alte ţări. Legat de relaţiile dintre moldoveni şi români, documentul cere "dărâmarea marelui zid chi­nezesc dintre cele două culturi" şi iniţierea "unei strânse cooperări culturale".

Drepturile omului
Programul cere garanţii legale că autorităţile vor ţine seama de drepturile omului; inviolabilitatea persoanei, a domiciliului şi a cores­pondenţei; libertatea conştiinţei, a opiniei şi a exprimării şi alte drepturi civile prevăzute atât în constituţia URSS cât şi a RSS Mol­doveneşti dar care, în cea mai mare parte nu au fost respectate practic. Se cere, de asemenea, reabilitarea celor care au fost condamnaţi din cauza convingerilor politice sau religioase. Mişcarea mai cere anularea ho­tă­rârilor ju­decătoreşti şi administrative prin care au fost deportate persoane din Moldova în anul 1940. Se cere publicarea numelor celor care au ordonat şi care au supervizat de­portările şi a numelor victimelor; de asemenea, ridicarea unui monument public în memoria victimelor şi calificarea tutu­ror mij­loacelor de represiune în masă puse în practică în timpul sau după cel de-al doilea război mondial, drept crime împo­triva uma­ni­tă­ţii.
Vladimir Socor

Radio Europa Liberă (Munchen) - Raport al secţiei de cercetare, condusă de dr M. Shafir. Document din "Arhiva 1989", Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca

Traducere de Eliza Dumitrescu
Citeşte mai multe despre:   special,   cere

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de