Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Această mişcare naţional democratică care susţinea reforma în URSS şi care a făcut presiuni legate de respectarea drepturilor tuturor cetăţenilor, de orice etnie, din URSS, şi-a făcut public programul la începutul anului 1989, în RSS Moldovenească. Radio Europa Liberă a luat la cunoştinţă de programul democraţilor moldoveni graţie unui interviu telefonic cu trei membri ai comitetului organizaţional de la Chişinău: Iurie Roşca, Mihai Fusu şi Vasile Năstase.
Principiile generale
Mişcarea militează pentru recunoaşterea universală a principiilor democratice şi pentru un stat "bazat pe domnia legii" într-un URSS care ar trebui să devină "o uniune federală de state suverane". A fi membru al acestei mişcări înseamnă a fi "incompatibil cu şovinismul naţionalist şi cu orice formă de violenţă". Membrii mişcării vor trebui să lucreze "exclusiv prin metode legale şi constituţionale" în acord cu prevederile ONU şi CSCE şi în conformitate cu Constituţiile URSS şi RSS Moldoveneşti ce prevăd drepturile, libertăţile şi responsabilităţile cetăţenilor.
Democratizarea statului
Această rubrică a programului introduce conceptul de federalism desemnat a "pune în practică drepturile RSS Moldoveneşti ca republică naţională suverană". Această secţiune prevede ca URSS şi RSS Moldovenească, prin Constituţiile lor, să "definească cu maximă precizie autoritatea federaţiei şi a republicii şi să specifice clar unde sfârşesc şi unde încep drepturile fiecăreia dintre ele". Se cere dreptul de veto cu privire la chestiunile legale considerate a fi "de importanţă vitală pentru republică"; se mai cere ca republica să aibă dreptul "de a menţine legături directe cu alte state şi cu organizaţii internaţionale" (contactele cu România prezintă, probabil, mai multă importanţă decât oricare altele).
Economia şi migraţia
Programul cere "transformări radicale" şi "umanizarea" sistemului economic prin înlocuirea monopolului statului cu întreprinderi cu management propriu, cu mecanisme de marketing; se recomandă pluralismul formelor de proprietate: aceasta, susţine documentul, este "singura cale de a asigura o aprovizionare adecvată cu bunuri a societăţii". Mişcarea consideră că trecerea de la stat la forme individuale de proprietate a fost prea înceată în RSS Moldovenească şi se vrea un ritm mai alert. În acelaşi timp, programul cere "cedarea principalelor pârghii dinspre Uniune către autoritatea republicană". Se cere, mai presus de toate, "un control riguros al procesului de migraţie"; o politică mai deschisă pe piaţa muncii pentru a preveni "importul inutil de mână de lucru" în RSS Moldovenească din alte zone ale URSS. Şi o evaluare în prealabil a tuturor proiectelor industriale noi pentru a le determina impactul asupra componenţei etnice a populaţiei şi a stilului său de viaţă. Industrializarea la voia întâmplării şi imigraţia masivă au generat deja complicate probleme sociale în republică, reiese din document. Documentul cere, de asemenea, ca agricultura să fie tratată ca un "domeniu prioritar" în planificarea economiei republicii şi este în favoarea retrocedării pământurilor către ţărani, atât pentru afirmarea principiilor formulate mai sus, cât şi din raţiuni de eficienţă economică.
Politici culturale
Mişcarea cere ca moldoveneasca să devină limbă de stat în republică, să se revină la scrierea latină (care a fost înlocuită cu cea chirilică sub Stalin), şi cere recunoaşterea oficială a unităţii dintre limba română şi cea moldovenească (doctrina sovietică oficială consideră moldoveneasca drept o limbă diferită de română). Aceasta este poate cea mai importantă cerere a mişcării, până acum.
Pornind de la premisa că "amalgamarea automată a naţiunilor duce la degradarea şi la dispariţia culturilor lor", "documentul apără drepturile moldovenilor şi ale tuturor grupurilor etnice din republică" de a avea instituţii culturale şi educaţionale proprii. Cere abolirea şcolilor "mixte" (care au în paralel ore în rusă şi în limba naţională) şi militează pentru deschiderea unui număr adecvat de şcoli, pentru toate treptele de educaţie, de la creşe până la instituţii de învăţământ superior; se solicită înfiinţarea unor instituţii culturale pentru moldoveni, ucraineni, evrei şi alte grupuri etnice. (Membrii comitetului organizaţional, intervievaţi telefonic au avut un comentariu critic asupra faptului că largi comunităţi rurale şi urbane de ucraineni, din republică, nu au şcoli ucrainene, iar populaţia evreiască nu are şcoli şi instituţii proprii).
De asemenea, programul cere recunoaşterea dreptul tuturor grupurilor etnice – inclusiv moldoveni, ucraineni, evrei şi alţii de a comunica liber cu semenii lor din alte ţări. Legat de relaţiile dintre moldoveni şi români, documentul cere "dărâmarea marelui zid chinezesc dintre cele două culturi" şi iniţierea "unei strânse cooperări culturale".
Drepturile omului
Programul cere garanţii legale că autorităţile vor ţine seama de drepturile omului; inviolabilitatea persoanei, a domiciliului şi a corespondenţei; libertatea conştiinţei, a opiniei şi a exprimării şi alte drepturi civile prevăzute atât în constituţia URSS cât şi a RSS Moldoveneşti dar care, în cea mai mare parte nu au fost respectate practic. Se cere, de asemenea, reabilitarea celor care au fost condamnaţi din cauza convingerilor politice sau religioase. Mişcarea mai cere anularea hotărârilor judecătoreşti şi administrative prin care au fost deportate persoane din Moldova în anul 1940. Se cere publicarea numelor celor care au ordonat şi care au supervizat deportările şi a numelor victimelor; de asemenea, ridicarea unui monument public în memoria victimelor şi calificarea tuturor mijloacelor de represiune în masă puse în practică în timpul sau după cel de-al doilea război mondial, drept crime împotriva umanităţii.
Vladimir Socor
Radio Europa Liberă (Munchen) - Raport al secţiei de cercetare, condusă de dr M. Shafir. Document din "Arhiva 1989", Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca
Traducere de Eliza Dumitrescu
