"Biruinţa", fosta navă comandată de Traian Băsescu, s-a întors acasă de Ziua Marinei

În prima duminică din august au fost sărbătoriţi oamenii care mun­ceau "sub semnul ancorei", după cum metaforic îi numeau pe marinari gazetarii vremii. La momentele ani­versare au participat atât marina mi­litară, cât şi navele civile. Garnizoana Constanţa a organizat o adunare festivă. La final, asistenţa, formată din cadre militare active şi în rezervă, membri ai gărzilor patriotice şi ai deta­şa­men­telor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, perso­nal din unităţile "de pro­fil" - a ascultat telegrama ce urma să fie trimisă lui Ceauşescu, sub semnătura "ri­guros-exactă" "Participanţii la adu­narea festivă consacrată săr­bătoririi Zilei Marinei".


SPECTACOL MUZICAL-COREGRAFIC-NAVAL ÎN PORTUL TURISTIC TOMIS
Ca în fiecare an, epicentrul sărbătorii a fost Portul turistic Tomis din Constanţa. Puţin generoasă în amănunte, presa centrală a scris numai că "au avut loc spectacole artistice, întreceri specifice ma­rinăreşti şi concursuri sportive".

"După tradiţie, detalia în schimb «Dobrogea Nouă», spectacolul mu­zical-coregrafic-nautic dedicat Zilei Marinei Române a fost deschis de alaiul lui Neptun, care a sosit pe spatele balenei sale, urmat de un cortegiu de ambarcaţiuni, să-şi ocupe locul cuvenit - acela de personaj central al sărbătorii, simbolizând tra­diţiile marinăreşti."

După parada ambarcaţiunilor, scrie aceeaşi gazetă, a urmat "un frumos moment poetic" intitulat "Eminescu la Pontul Euxin". Cel mai probabil, organizatorii nu şi-au pierdut vremea să numere de câte ori se va fi aflat poetul în Dobrogea. Cum în 1989 se împlineau o sută de ani de la moarte, toate "mani­festările" trebuiau să includă în program cuvenitul "moment Eminescu".

Au urmat "un spectacol plin de culoare şi ritm, cuprinzând obiceiuri şi jocuri marinăreşti" şi un spectacol muzical-folcloric - "Joc şi cântec românesc" având în prim-plan corurile marinarilor şi muncitorilor portuari, Ansamblul folcloric şi soliştii clubului "Portul", fanfara Casei Pionierilor şi Şoimilor Patriei. Ceremoniile din portul Tomis s-au încheiat, tot după tradiţie, cu plecarea cortegiului condus de Neptun, nu înainte ca zeul mărilor să le fi urat marinarilor noi succese "în marşurile lor spre mările şi oceanele lumii".
DUBLĂ SĂRBĂTOARE PENTRU ECHIPAJUL "BIRUINŢEI"
În 1989, mulţi aveau a sărbători Ziua Marinei. Conform cifrelor oficiale, flota comercială a României avea 270 de nave maritime şi 600 de nave comerciale fluviale, construite în şantierele navale autohtone, cele mai mari fiind la Constanţa, Tulcea, Brăila şi Galaţi. Pentru familiile echipajelor care navigau sub pavilion românesc şi pentru alţi cititori interesaţi, ziarul "Dobrogea Nouă" din Constanţa in­for­ma la anumite intervale de timp ce nave urmează să revină în ţară în următoarele zile şi în ce porturi sunt ancorate nave ale flotei maritime comerciale române. Evidenţa era ţinută de Întreprinderea de Ex­ploatare a Flotei Maritime Navrom Constanţa, care ştia în ce port se afla fiecare navă la un moment dat.

La 6 august, de Ziua Marinei, în Portul Constanţa urma să ancoreze nava "Biruinţa", una dintre cele trei comandate de Traian Băsescu înainte de 1989. La data amintită, 58 de nave erau ancorate în diverse puncte ale Globului, iar restul până la 270 erau în drum spre porturi străine ori în porturile din România.

Despre navele ce acum aparţin istoriei, din situaţia publicată de "Dobrogea Nouă" aflăm că mineralierul "Comăneşti", lansat la apă în aprilie 1989, se afla în Portul Turabao din Brazilia; mineralierul "Bicaz" era an­corat la Puerto Ordaz din Venezuela; nava "Bârlad" era în Portul polonez Gdansk, "Bujoreni" ancorase la Ijmuiden, în Olanda. Nava "Zimnicea" scăpase cu bine din reparaţiile capitale efectuate la începutul anului la Anvers, pe când Traian Băsescu era reprezentant al Navrom în amintitul port, de vreme ce la 6 august se afla ancorată în Portul Tripoli.

Nu acelaşi lucru se poate spune despre reprezentantul armatorului: în martie, după discuţiile iscate în jurul costului reparaţiilor - exagerat de mari, s-a spus atunci -, Traian Băsescu a revenit în România. Conform buletinului Navrom, la 6 august situaţia navelor româneşti se prezenta după cum urmează:

Nave în drum spre ţară: "Biruinţa" soseşte astăzi, 6 august; "Rădăuţi - 7 august; "Baia de Criş", "Pionierul" - 8 august; "Brăneşu", "Tg. Trotuş" - 10 august; "Grădiştea" - 12 august.

Nave în porturi străine: "Aiud", "Arad", "Avrig", "Curtea de Argeş", "Fun­dulea" - Singapore; "Alexandria" - Port Suez; "Bacău", "Periş" - Ca­sablanca; "Baia Mare", "Calafat", "Co­vas­na", "Sovata", "Râmnicu Vâlcea" - Iteea; "Balş", "Bicaz", "Borsec", "Oltul" - Puerto Ordaz; "Beiuş", "Blaj" - Bejala; "Bujoreni" - Ijmuiden; "Bârlad" - Gdansk; "Călan" - Takoradi; "Călăraşi" - Nakscov; "Carpaţi" - Alger; "Co­măneşti" - Tubarao; "Cotnari" - Visakhapatnam; "Crişana" - Ceyhan; "Dacia" - Sidi Kerir; "Deva" - Diliskelesi; "Făurei" - Colombo; "Firiza" - Bangkok; "Giurgeni" - Tsinkiang; "Humuleşti" - Dubai; "Hunedoara" - Alger; "Ilfov" - Bombay: "Mărăşeşti" - Xingkang; "Mehedinţi" - Dar Es Salaam; "Moineşti" - Conakry; "Oituz" - Ju­caro; "Panciu" - Davao; "Piatra Olt" - Ro­tterdam; "Plopeni" - Aghia Marina; "Războieni" - Port Suez; "Rupea", "Te­cuci", "Teiuş", "Topoloveni" - Alexandria; "Săcele" - Creeksea; "Sibiu" - Ravenna; "Suceviţa" - Hook of Holland; "Tg. Bujor" - Algeciras; "Tg. Frumos" - Durres; "Tg. Mureş" - Port Said; "Tomis" - Victoria; "Tutova" - Pireu; "Valea Albă", "Zalău" - Mina Gabos; "Zimnicea" - Tripoli.
Celelalte nave ce alcătuiau flota maritimă comercială a României în 1989 se aflau în drum spre porturi străine sau în porturile româneşti.
UŞOR DE SCRIS, GREU DE SEMNAT
Presa centrală şi locală a marcat mo­mentul prin articole trase la indigo, croite dupa una şi aceeaşi schemă. Era semnul că toată lumea aplica o unică reţetă. Căci în astfel de ocazii, nu creativitatea ori ieşirea din şabloane era preocuparea de căpătâi a gazetari­lor vremii, ci tocmai reversul - cum să faci să nu depăşeşti nici măcar cu un mi­limetru fragila şi mereu schim­bă­toa­rea linie de hotar între "ce e voie" şi ce nu. Indiferent de aniversare, pri­ma referire era musai la cuvântările lui Ceauşescu, la "teze şi orientări", în general la documentele de partid.

Succesele erau dedicate apoi  zilei de 23 August şi Congresului al XIV-lea al PCR. Progresele făcute în fiece domeniu erau decontate în dreptul "Epocii de Aur" şi al lui Ceauşescu personal, aflat la originea tuturor realizărilor. Pentru veridicitate, se introduceau neapărat câteva cifre, comparate cu datele din 1965, anul Congresului al IX-lea şi, mai ales, al alegerii lui Ni­colae Ceauşescu în funcţia de şef al par­tidului. Se mai cita o "vizită de lu­cru" a aceluiaşi drept argument al preo­cupării pentru domeniul în cau­ză. Finalul aparţinea angajamentelor. Şi astfel, mai trecea o aniversare.

După câte au povestit ziariştii de-atunci, procesul de scriere pro­-priu-zisă a articolelor politice era partea cea mai simplă. În ultimul an al pu­terii comuniste, adevărata pro­ble­mă era să găseşti un "om al mun­cii" gata să-şi împrumute numele pe post de semnătură sub frazele-tip ra­pid în­şi­ra­te de redactor cu un prilej sau altul. Blazarea îi cuprinsese până şi pe "opor­tuniştii de profesie", gata ori­­când să facă servicii puterii.

De Ziua Ma­rinei, gazetarii de la "România liberă", au apelat la serviciile locotenent-co­lo­nelului Petre Bâna, colegii de la Informaţia Bucureştiului, la că­pi­ta­nul de rangul trei Ioan Ciubuca. Mai înainte, ziariştii de la "Dobrogea Nouă" din Constanţa realizaseră un gru­paj sub genericul "Congresul al IX-lea al PCR, deschizător de eră nouă în is­toria ţării. Puternic uniţi în gând şi fap­­tă, urmăm neabătut condu­că­to­rul iu­­bit, tovarăşul Nicolae Ceauşes­cu". Cu acest prilej, una dintre "opinii" a fost semnată de Mir­cea Băsescu, co­man­dant de cursă lungă pe nava "Ploieşti", pe care o re­dăm în continuare.


MIRCEA BĂSESCU OMAGIA REALIZĂRILE "EPO­­CII CEAUŞESCU"
"Pentru flota maritimă comercială ro­mânească, ne spune Mircea Bă­sescu, comandant de cursă lungă pe nava «Ploieşti» - glorioşii ani inauguraţi de Congresul al IX-lea al partidului, această epocă numită de întregul popor cu numele ctitorului său - «Epoca Nicolae Ceauşescu» - incomparabilă, prin realizările sale, cu o altă perioadă din istoria patriei, a însemnat o adevărată renaştere, o împlinire a idealurilor profesionale ale tuturor navigatorilor. Căci astăzi, în pragul celui de-al XIV-lea Congres, când rememorăm drumul parcurs de flota românească în aceşti 24 de ani de mari împliniri, putem concluziona că ea este, într-o covârşitoare măsură, creaţia «Epocii Nicolae Ceauşescu». Căci dacă în 1965 flota dispunea de 32 de nave, azi numărul lor este de aproape zece ori mai mare, iar tonajul ei atinge peste cinci milioane tdw. Având în dotare nave moderne, specializate, de toate tipurile - de la nave de mare tonaj la nave RO-RO sau feriboaturi, printre ele aflându-se şi nava noastră, petrolierul «Ploieşti», de 85.000 tdw, intrată în flotă în acest an, marinarii români au toate condiţiile să-şi îndeplinească exemplar misiunea, neprecupeţindu-şi eforturile spre a transpune în fapte indicaţia secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a spori continuu eficienţa navelor noastre, de a fi o punte trainică peste mări necesară economiei româneşti în plină dezvoltare, participării sale, mereu mai pregnante, la marile schimburi materiale şi spirituale între popoarele lumii."