Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La 27 noiembrie 1989, membrii Comitetului Politic Executiv al CC al PCR s-au întrunit pentru 30 de minute, cu scopul de a aproba trimiterea de către Nicolae Ceauşescu a unei scrisori adresate lui Mihail Gorbaciov. Acesta îl informase la 23 noiembrie 1989 pe liderul român, tot printr-o scrisoare, despre desfăşurarea la Malta a unei reuniuni sovieto-americane la care urmau să participe Mihail Gorbaciov şi George Bush.
Prin documentul trimis lui Mihail Gorbaciov (pe care îl edităm în continuare), Nicolae Ceauşescu a încercat în mod absurd să modifice agenda discuţiilor de la Malta dintre liderul sovietic şi preşedintele SUA, George Bush, interzicând dreptul firesc al acestora de a analiza împreună schimbările politice din Europa Centrală şi de Est.
Care a fost mijlocul prin care preşedintele României a încercat să impună interdicţia respectivă? Discursul propagandistic. Patriotismul lui Nicolae Ceauşescu nu poate fi pus la îndoială, însă discursul său politic, de "ridicare a ţării în faţa ameninţării străine", nu a valorat nici măcar două parale în faţa lui Mihail Gorbaciov.
În acelaşi timp, constatăm că tonul din scrisoarea trimisă la 27 noiembrie 1989 lui Mihail Gorbaciov a fost ultimativ - fapt ce dezvăluie la Nicolae Ceauşescu anumite limite mentale.
Din postura unui "tigru de hârtie", lipsit de tact şi diplomaţie, el a încercat să dea lecţii de relaţii internaţionale lui Mihail Gorbaciov. Obişnuit să-şi certe subordonaţii şi să nu fie contrazis de aceştia, Nicolae Ceauşescu a avut o atitudine asemănătoare faţă de liderul unei superputeri. Astfel, Mihail Gorbaciov a primit de la Bucureşti un document deosebit de jignitor.
Totodată, Ceauşescu l-a şantajat pe Gorbaciov, solicitându-i o întâlnire bilaterală ca preţ al venirii sale la Moscova împreună cu liderii partidelor comuniste din celelalte state membre ale Organizaţiei Tratatului de la Varşovia.
În decembrie 1989, sistemul de securitate naţională creat şi condus de Nicolae Ceauşescu s-a destrămat rapid, iar preşedintele României a plătit cu viaţa menţinerea sa la putere cu orice preţ şi aroganţa sa faţă de Mihail Gorbaciov.
Stimate tovarăşe Mihail Gorbaciov,
Am primit mesajul Dumneavoastră în legătură cu întâlnirea pe care urmează să o aveţi, la începutul lunii decembrie, cu preşedintele SUA, G. Bush.
După cum rezultă din mesaj, la întâlnire, una din temele centrale ale discuţiei va privi procesele care au loc în Europa răsăriteană şi aspectele internaţionale ale acestora.
1. Considerăm că la întâlnirea dintre conducătorii URSS şi SUA nu se poate discuta, sub nici o formă, situaţia din ţările socialiste. Despre problemele care au apărut în unele ţări socialiste se poate discuta numai în cadrul unei întâlniri între conducerile ţărilor socialiste. De altfel, Partidul Comunist Român a insistat de mai multe ori să se organizeze o asemenea întâlnire a ţărilor socialiste, însă până în prezent ea nu a avut loc. Dacă în cadrul întâlnirii bilaterale sovieto-americane va avea loc o asemenea discuţie, aceasta va fi considerată de toate popoarele ca un amestec în treburile interne ale ţărilor socialiste.
2. Ţinând seama de problemele grave ale vieţii internaţionale ca urmare a continuării cursei înarmărilor, în conformitate cu cele discutate la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia care a avut loc la Bucureşti, apreciem că în cadrul întâlnirii sovieto-americane la nivel înalt vor trebui să se pună cu toată tăria problemele securităţii europene, ale dezarmării şi, în primul rând, ale dezarmării nucleare. Trebuie să se exprime clar necesitatea renunţării definitive la orice programe şi acţiuni de perfecţionare şi modernizare a armelor nucleare, încetării tuturor experienţelor nucleare, abandonării pentru totdeauna a politicii de aşa-zisă descurajare nucleară, indiferent sub orice formă s-ar manifesta. În ce priveşte reducerea armamentelor convenţionale, a efectivelor şi cheltuielilor militare din Europa, ele trebuie soluţionate în cadrul negocierilor de la Viena.
3. Referitor la formularea din mesajul Dumneavoastră privind "noul rol" al NATO şi Tratatul de la Varşovia, noi considerăm că problema care se pune nu este aceea de a se stabili o colaborare între cele două blocuri militare, care ar însemna permanentizarea lor, ci aplicarea celor stabilite în comun de ţările socialiste europene privind desfiinţarea concomitentă - într-un timp cât mai scurt - a celor două blocuri militare.
4. Desigur, dezvoltarea relaţiilor dintre URSS şi SUA constituie o problemă a celor două ţări. În ce priveşte, însă, relaţiile şi problemele internaţionale care se referă la Tratatul de la Varşovia şi ţările socialiste, ele trebuie soluţionate în conformitate cu hotărârile adoptate în cadrul şedinţei Comitetului Politic Consultativ de la
Bucureşti şi la întâlnirea dintre miniştrii afacerilor externe, de la Varşovia, în documentele cărora ţările socialiste au "reafirmat năzuinţa comună de a acţiona în interesul socialismului, perfecţionării colaborării dintre statele aliate, asigurării securităţii lor trainice", a "dezvoltării raporturilor dintre ele pe baza egalităţii, independenţei şi a dreptului fiecăruia de a-şi elabora linia politică proprie, strategia şi tactica, fără amestec din afară".
5. Având în vedere politica anticomunistă de destabilizare a situaţiei din ţările socialiste, în care Statele Unite ale Americii au un rol activ, considerăm că trebuie să se ceară cu toată fermitatea ca SUA să înceteze şi să renunţe definitiv la orice politică de amestec în treburile interne ale altor state.
6. În ce priveşte problema germană - la care vă referiţi în mesaj - şi noi considerăm că este necesar să se asigure dezvoltarea socialistă a R.D. Germane, că existenţa celor două state germane constituie o realitate a Europei de azi şi de mâine, care trebuie menţinută şi respectată, în interesul stabilităţii şi păcii pe continent.
7. Considerăm că ar fi greşit şi de neînţeles să se pună problema dezideologizării relaţiilor interstatale. Partidul nostru apreciază că, atât timp cât există imperialism, există luptă de clasă şi nu se poate renunţa la concepţiile ideologice în viaţa internaţională. De altfel, imperialiştii nici nu ascund acest lucru. Ei declară deschis că vor să consolideze şi să întărească forţa capitalismului, a imperialismului, în abordarea problemelor internaţionale trebuie să se pornească de la respectarea şi aplicarea principiilor coexistenţei paşnice între state cu orânduiri social-politice diferite.
Trebuie avut în vedere că primul şi cel de-al doilea război mondial au fost războaie imperialiste, având ca scop reîmpărţirea lumii în sfere de influenţă. Acest pericol va exista atâta timp cât va exista imperialismul.
8. În ce priveşte propunerea privind întâlnirea din 4 decembrie pentru a informa despre rezultatele convorbirilor sovieto-americane, noi considerăm că nu este necesară o întâlnire la nivel înalt în acest scop. Această informare se poate face pe cale diplomatică sau, cel mult, în cadrul unei întâlniri la nivelul miniştrilor afacerilor externe.
O delegaţie a Partidului Comunist Român, la nivel înalt, ar putea veni la Moscova în scopul unei întâlniri cu o delegaţie la nivel înalt a PCUS, în ziua de 5 decembrie, pentru a discuta probleme bilaterale şi o serie de alte probleme ale vieţii politice internaţionale.
Cu acest prilej, delegaţia noastră ar putea lua parte şi la întâlnirea din 4 decembrie, dacă aceasta va avea loc.
Dacă nu va fi posibilă organizarea unei întâlniri bilaterale la nivel înalt, vom trimite la întâlnirea pentru informare un reprezentant al partidului nostru. Avem în vedere să participe, eventual, ministrul afacerilor externe.
27 noiembrie 1989
Citește pe Antena3.ro
