x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Special Colaborarea României cu Ungaria şi Iugoslavia în domeniul producţiei militare

Colaborarea României cu Ungaria şi Iugoslavia în domeniul producţiei militare

de dr. Petre Opriş    |    28 Aug 2009   •   00:00
Colaborarea României cu Ungaria şi Iugoslavia în domeniul producţiei militare

În perioada 30 mai - 1 iunie 1989 a avut loc la Sofia cea de-a 58-a şedinţă a Comisiei permanente a statelor membre ale CAER pentru industria de apărare. Delegaţia română care a participat la reuniune a fost condusă de generalul-colonel Gheorghe Zărnescu, vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării.

Acesta a fost însoţit de şapte militari, cunoscuţi ca fiind foarte buni specialişti în domeniile lor de activitate: generalul-locotenent Victor Stănculescu - prim-adjunct al ministrului Apărării Naţionale şi şef al Departamentului pentru Producţia de Apărare şi Înzestrare a Armatei (locţiitor al conducătorului de­le­ga­ţiei); colonelul ing. V. Năstase - directorul Direcţiei speciale din Comitetul de Stat al Planificării; colonelul ing. M. Roşca - directorul general al Centralei Industriale de Echipament Special din Ministerul Industriei Electrotehnice; căpitanul de rangul I ing. C. Popescu - şef de serviciu în Direcţia specială din Comitetul de Stat al Planificării (secre­tarul delegaţiei); colonelul ing. T. Mi­hai - şef de serviciu în Direcţia de Co­merţ Exterior a Ministerului Apărării Naţionale; colonelul ing. F. Badea - şe­ful Serviciului special din Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini; colonelul ing. D. Soaită - ofiţer I în Departamentul pentru Producţia de Apărare şi Înzestrare a Armatei.

În cursul şedinţei de la Sofia, parti­cipanţii au analizat "raportul Consi­liului Tehnico-Economic al orga­ni­za­ţiei internaţionale "Inter-ASU", cu pri­vi­re la activitatea desfăşurată în anul 1988, precum şi unele recomandări privind atribuirea suplimentară a spe­ci­a­li­ză­rii în fabricaţia unor mij­loa­ce tehnice ale sistemului". Cu acel prilej, de­le­ga­ţia română a anunţat că "este de acord să preia suplimentar specializarea în fabricaţia standului de probe SI-89".

Consiliul menţionat se ocupa, printre altele, de coordonarea elaborării şi fabricaţiei în statele membre ale CAER a sistemului automatizat de conducere a trupelor în campanie (SACTC).

La aceeaşi reuniune, Comisia permanentă a CAER a examinat şi aprobat opt standarde pregătite de secţia de standardizare în domeniul tehnicii militare. De asemenea, s-au aprobat unele recomandări în privinţa mo­der­nizării tehnicii de tancuri şi blindate, precum şi utilizarea maselor plastice în fabricaţia de tehnică militară.
COLABORAREA MILITARĂ ROMÂNO-UNGARĂ
Colaborarea României cu alte state CAER se realiza şi într-un cadru bila­teral. De exemplu, la cea de-a 18-a se­si­une a Comisiei mixte româno-un­ga­re de colaborare economică şi teh­ni­co-ştiinţifică şi cooperare în do­me­niul producţiei şi reparaţiei de teh­ni­că militară (Bucureşti, 29-31 martie 1989) s-a discutat despre continuarea colaborării dintre România şi Un­ga­ria. Cu acel prilej, şefii celor două de­legaţii - generalul-colonel Gheor­ghe Zărnescu şi generalul-locotenent dr D. Doro - au stabilit mai multe acti­vi­tăţi care urmau a fi desfăşurate în comun în anul 1989 astfel:

"În domeniul acordării reciproce de consultaţii şi transmitere de documentaţii şi informări tehnice scrise, planul de colaborare tehnico-şti­in­ţi­fi­că prevede cunoaşterea, pe fluxul de fa­bricaţie, în întreprinderile de profil din RP Ungară a: tehnologiei de fabri­ca­ţie a ţevilor din semifabricate forja­te la rece; măririi gradului de pro­tec­ţie a muncii prin introducerea me­ca­ni­zării şi automatizării ope­ra­ţi­u­ni­lor la fabricaţia capselor pentru car­tu­şe­le cal. 14,5 mm şi transmiterii docu­men­­taţiei tehnice de service pentru giro­­teodolitul Gi-C3 - în folosul părţii române".

În acelaşi timp, autorităţile de la Bucureşti urmau să trimită celor de la Budapesta documentaţia de ex­ploa­ta­re a centralei telefonice de campa­nie tip F-1613 şi documentaţia de re­pa­ra­ţii curente, medii şi capitale ale arun­cătorului de grenade incendiare AGI-3x40. Aceste produse fu­seseră importate de armata ungară din România.

Cele două state au colaborat în do­me­niul reparării avioanelor sovie­tice de vânătoare MIG-21, deşi acestea erau uzate moral şi fizic la sfârşitul anilor '80. Întreprinderea de Avioane Bacău şi întreprinderea Pestvideki Gepgyar au fost angrenate în activităţile respective. Totodată, autorităţile ro­mâ­ne şi ungare au dezvoltat coope­rarea "în domeniul: fabricaţiei mu­ni­ţiei cal. 7,62 mm cu tub de oţel pentru mitralieră; muniţiei de artilerie şi a loviturilor pentru arun­că­toare; detonatorilor electrici pentru lucrări miniere". De asemenea, a existat o cooperare pentru "fabricaţia tu­bu­rilor din masă plastică pentru bom­bele (de aruncător - n.r.) cal. 82 mm, a capselor de iniţiere pentru focoase şi a proiectilelor luminoase; recon­di­ţi­onarea şi reparaţia muniţiei de artilerie şi cromarea ţevilor pentru armamentul de infanterie; laserii de mică putere; gurile de foc de artilerie şi de aruncătoare".

La reuniunea de la Bucureşti a Comisiei mixte româno-ungare a fost examinat şi volumul livrărilor reciproce de tehnică militară. În anul 1988, România a importat din Un­ga­ria produse speciale în valoare de 10 milioane de ruble, în timp ce exporturile sale de tehnică militară în ţara vecină au fost de 8,4 milioane de ruble. Pentru 1989, balanţa schimburilor respective a fost echilibrată, fiecare stat livrând produse în valoare de 7,2 milioane de ruble.
AVIOANELE MILITARE ROMÂNO-IUGOSLAVE
O altă ţară cu care a colaborat România în domeniul fabricării de tehnică militară a fost Iugoslavia. De exemplu, în cursul vizitei efectuate la Belgrad şi Trstenik (17-21 mai 1989), generalul-locotenent Victor Stănculescu şi Constantin Teodorescu - director general al Centrului Naţional al Industriei Aeronautice Române - au discutat cu iugoslavii despre programul militar comun YUROM. Potrivit mandatului pri­mit, delegaţia română a anunţat că autorităţile de la Bucureşti erau de acord să livreze celor de la Belgrad şase fuzelaje de dublă comandă ale avionului de vânătoare-bombardament IAR-93 B, în anul 1990, în loc de şase fuzelaje de simplă comandă.

De asemenea, partea iugoslavă a fost informată că "se întreprind măsuri pentru lichidarea res­tan­ţelor privind asigurarea pieselor pentru completarea modulelor li­vrate". În anii precedenţi, Uzina de Avioane de la Craiova a trimis în Iugoslavia module ale avionului IAR-93 fără anumite piese componente, iar situaţia respectivă a fost reclamată de autorităţile de la Belgrad.

Generalul-locotenent Victor Stăn­­­cu­lescu şi Constantin Teodo­rescu au primit, de asemenea, mandat de la Nicolae Ceauşescu să-şi exprime "in­teresul pentru ini­ţi­e­rea unei co­o­perări în pro­iec­tarea şi fabricarea avionului supersonic (IAR-97 - n.r.), precum şi în domeniul reparaţiei de aeronave şi motoare de aviaţie".

Prima intenţie nu s-a concretizat, deoarece România şi Iugoslavia nu aveau la dispoziţie un tip de motor turboreactor performant care să echipeze avionul supersonic mult dorit. Acesta a fost unul dintre mo­ti­vele pentru care Nicolae Cea­­u­şes­cu a hotărât încă de la începutul lunii aprilie 1989 trimiterea la Mos­cova a generalului-locotenent Victor Stăn­cu­lescu, cu scopul de a achi­ziţiona o escadrilă formată din 14 avi­oane sovietice de vânătoare MIG-29.

×
Subiecte în articol: special colaborare industrie armament