Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În perioada 30 mai - 1 iunie 1989 a avut loc la Sofia cea de-a 58-a şedinţă a Comisiei permanente a statelor membre ale CAER pentru industria de apărare. Delegaţia română care a participat la reuniune a fost condusă de generalul-colonel Gheorghe Zărnescu, vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării.
Acesta a fost însoţit de şapte militari, cunoscuţi ca fiind foarte buni specialişti în domeniile lor de activitate: generalul-locotenent Victor Stănculescu - prim-adjunct al ministrului Apărării Naţionale şi şef al Departamentului pentru Producţia de Apărare şi Înzestrare a Armatei (locţiitor al conducătorului delegaţiei); colonelul ing. V. Năstase - directorul Direcţiei speciale din Comitetul de Stat al Planificării; colonelul ing. M. Roşca - directorul general al Centralei Industriale de Echipament Special din Ministerul Industriei Electrotehnice; căpitanul de rangul I ing. C. Popescu - şef de serviciu în Direcţia specială din Comitetul de Stat al Planificării (secretarul delegaţiei); colonelul ing. T. Mihai - şef de serviciu în Direcţia de Comerţ Exterior a Ministerului Apărării Naţionale; colonelul ing. F. Badea - şeful Serviciului special din Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini; colonelul ing. D. Soaită - ofiţer I în Departamentul pentru Producţia de Apărare şi Înzestrare a Armatei.
În cursul şedinţei de la Sofia, participanţii au analizat "raportul Consiliului Tehnico-Economic al organizaţiei internaţionale "Inter-ASU", cu privire la activitatea desfăşurată în anul 1988, precum şi unele recomandări privind atribuirea suplimentară a specializării în fabricaţia unor mijloace tehnice ale sistemului". Cu acel prilej, delegaţia română a anunţat că "este de acord să preia suplimentar specializarea în fabricaţia standului de probe SI-89".
Consiliul menţionat se ocupa, printre altele, de coordonarea elaborării şi fabricaţiei în statele membre ale CAER a sistemului automatizat de conducere a trupelor în campanie (SACTC).
La aceeaşi reuniune, Comisia permanentă a CAER a examinat şi aprobat opt standarde pregătite de secţia de standardizare în domeniul tehnicii militare. De asemenea, s-au aprobat unele recomandări în privinţa modernizării tehnicii de tancuri şi blindate, precum şi utilizarea maselor plastice în fabricaţia de tehnică militară.
COLABORAREA MILITARĂ ROMÂNO-UNGARĂ
Colaborarea României cu alte state CAER se realiza şi într-un cadru bilateral. De exemplu, la cea de-a 18-a sesiune a Comisiei mixte româno-ungare de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică şi cooperare în domeniul producţiei şi reparaţiei de tehnică militară (Bucureşti, 29-31 martie 1989) s-a discutat despre continuarea colaborării dintre România şi Ungaria. Cu acel prilej, şefii celor două delegaţii - generalul-colonel Gheorghe Zărnescu şi generalul-locotenent dr D. Doro - au stabilit mai multe activităţi care urmau a fi desfăşurate în comun în anul 1989 astfel:
"În domeniul acordării reciproce de consultaţii şi transmitere de documentaţii şi informări tehnice scrise, planul de colaborare tehnico-ştiinţifică prevede cunoaşterea, pe fluxul de fabricaţie, în întreprinderile de profil din RP Ungară a: tehnologiei de fabricaţie a ţevilor din semifabricate forjate la rece; măririi gradului de protecţie a muncii prin introducerea mecanizării şi automatizării operaţiunilor la fabricaţia capselor pentru cartuşele cal. 14,5 mm şi transmiterii documentaţiei tehnice de service pentru giroteodolitul Gi-C3 - în folosul părţii române".
În acelaşi timp, autorităţile de la Bucureşti urmau să trimită celor de la Budapesta documentaţia de exploatare a centralei telefonice de campanie tip F-1613 şi documentaţia de reparaţii curente, medii şi capitale ale aruncătorului de grenade incendiare AGI-3x40. Aceste produse fuseseră importate de armata ungară din România.
Cele două state au colaborat în domeniul reparării avioanelor sovietice de vânătoare MIG-21, deşi acestea erau uzate moral şi fizic la sfârşitul anilor '80. Întreprinderea de Avioane Bacău şi întreprinderea Pestvideki Gepgyar au fost angrenate în activităţile respective. Totodată, autorităţile române şi ungare au dezvoltat cooperarea "în domeniul: fabricaţiei muniţiei cal. 7,62 mm cu tub de oţel pentru mitralieră; muniţiei de artilerie şi a loviturilor pentru aruncătoare; detonatorilor electrici pentru lucrări miniere". De asemenea, a existat o cooperare pentru "fabricaţia tuburilor din masă plastică pentru bombele (de aruncător - n.r.) cal. 82 mm, a capselor de iniţiere pentru focoase şi a proiectilelor luminoase; recondiţionarea şi reparaţia muniţiei de artilerie şi cromarea ţevilor pentru armamentul de infanterie; laserii de mică putere; gurile de foc de artilerie şi de aruncătoare".
La reuniunea de la Bucureşti a Comisiei mixte româno-ungare a fost examinat şi volumul livrărilor reciproce de tehnică militară. În anul 1988, România a importat din Ungaria produse speciale în valoare de 10 milioane de ruble, în timp ce exporturile sale de tehnică militară în ţara vecină au fost de 8,4 milioane de ruble. Pentru 1989, balanţa schimburilor respective a fost echilibrată, fiecare stat livrând produse în valoare de 7,2 milioane de ruble.
AVIOANELE MILITARE ROMÂNO-IUGOSLAVE
O altă ţară cu care a colaborat România în domeniul fabricării de tehnică militară a fost Iugoslavia. De exemplu, în cursul vizitei efectuate la Belgrad şi Trstenik (17-21 mai 1989), generalul-locotenent Victor Stănculescu şi Constantin Teodorescu - director general al Centrului Naţional al Industriei Aeronautice Române - au discutat cu iugoslavii despre programul militar comun YUROM. Potrivit mandatului primit, delegaţia română a anunţat că autorităţile de la Bucureşti erau de acord să livreze celor de la Belgrad şase fuzelaje de dublă comandă ale avionului de vânătoare-bombardament IAR-93 B, în anul 1990, în loc de şase fuzelaje de simplă comandă.
De asemenea, partea iugoslavă a fost informată că "se întreprind măsuri pentru lichidarea restanţelor privind asigurarea pieselor pentru completarea modulelor livrate". În anii precedenţi, Uzina de Avioane de la Craiova a trimis în Iugoslavia module ale avionului IAR-93 fără anumite piese componente, iar situaţia respectivă a fost reclamată de autorităţile de la Belgrad.
Generalul-locotenent Victor Stănculescu şi Constantin Teodorescu au primit, de asemenea, mandat de la Nicolae Ceauşescu să-şi exprime "interesul pentru iniţierea unei cooperări în proiectarea şi fabricarea avionului supersonic (IAR-97 - n.r.), precum şi în domeniul reparaţiei de aeronave şi motoare de aviaţie".
Prima intenţie nu s-a concretizat, deoarece România şi Iugoslavia nu aveau la dispoziţie un tip de motor turboreactor performant care să echipeze avionul supersonic mult dorit. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care Nicolae Ceauşescu a hotărât încă de la începutul lunii aprilie 1989 trimiterea la Moscova a generalului-locotenent Victor Stănculescu, cu scopul de a achiziţiona o escadrilă formată din 14 avioane sovietice de vânătoare MIG-29.
Citește pe Antena3.ro
