Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În contextul desfăşurării Războiului Rece, România a fost, alături de Albania, Bulgaria, Ungaria, Cehoslovacia, RDG, Polonia şi URSS, ţară membră a Organizaţiei Tratatului de la Varşovia în primul rând pentru faptul că autorităţile de la Moscova au considerat că astfel puteau fi promovate cu succes interesele de superputere ale Uniunii Sovietice.
Relaţiile politico-militare ale României cu statele membre ale Organizaţiei Tratatului de la Varşovia, precum şi cu alte ţări din lagărul socialist au cunoscut numeroase forme de colaborare.
De exemplu, la 12 aprilie 1989, generalul-colonel Vasile Milea a trimis un raport lui Nicolae Ceauşescu în care preciza: "În Planul activităţilor comune ale Forţelor Armate Unite ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia, pentru armata RS România, pe anul 1989, aprobat de Dumneavoastră, se prevede ca la inspecţiile organizate la unele unităţi ale armatei noastre, destinate în compunerea Forţelor Armate Unite, să participe şi reprezentanţi ai Comandamentului Unificat.
Propun şi rog respectuos a aproba primirea în ţara noastră, în perioada 17-27.05.1989, a 5-6 generali şi ofiţeri din Statul Major al Forţelor Armate Unite, care să aibă acces în comandamentul Diviziei 10 Mecanizată şi Regimentul 15 Mecanizat din garnizoana Iaşi, Regimentele 63 Tancuri, 3 Artilerie şi Divizionul 327 Artilerie Antitanc din garnizoana Bacău, unităţi ce au mai fost văzute anterior pe timpul inspecţiilor".
Preşedintele României a fost de acord cu propunerile ministrului Apărării Naţionale, referitoare la participarea oaspeţilor din Statul Major al Forţelor Armate Unite la inspecţiile ce urmau să aibă loc la unităţile din garnizoanele Bacău şi Iaşi, aflate în compunerea Forţelor Armate Unite.
Într-un alt raport trimis lui Nicolae Ceauşescu tot la 12 aprilie 1989, ministrul Apărării Naţionale i-a comunicat faptul că o delegaţie condusă de locţiitorul şefului Direcţiei Principale Politice a Armatei şi Flotei Maritime Militare Sovietice urma să viziteze România în perioada 25-29 aprilie 1989. Oaspeţii străini doreau să participe la un schimb de experienţă în domeniul muncii de partid în armată.
Pentru organizarea vizitei respective, Nicolae Ceauşescu a aprobat propunerile generalului-colonel Vasile Milea astfel: "Delegaţia, care va fi însoţită de ataşatul militar sovietic la Bucureşti, să fie primită şi să aibă convorbiri la Ministerul Apărării Naţionale, consiliile politice ale Comandamentului Marinei Militare, Armatei 1 şi Diviziei 9 Mecanizată, comitetul de partid al Academiei Militare. Să viziteze Institutul de Marină, Regimentul 36 Mecanizat - Mihail Kogălniceanu, Ecluza Agigea, precum şi Întreprinderea Agricolă de Stat Murfatlar".
O vizită similară a avut loc o lună mai târziu, oaspeţii fiind de această dată din Cuba. În raportul trimis lui Nicolae Ceauşescu la 12 aprilie 1989, ministrul Apărării Naţionale a precizat că o delegaţie condusă de şeful Direcţiei Centrale Politice a armatei cubaneze dorea să participe la un schimb de experienţă în domeniul muncii de partid în armată în perioada 26-29 mai 1989.
Generalul-colonel Vasile Milea a propus, iar Nicolae Ceauşescu a aprobat ca "delegaţia, care va fi însoţită de ataşatul militar cubanez la Bucureşti, să fie primită de ministrul Apărării Naţionale, primul secretar al Comitetului Judeţean Cluj-Napoca al Partidului Comunist Român şi să aibă convorbiri la Consiliul Politic Superior al Armatei (condus de generalul-locotenent Ilie Ceauşescu - n.n.) şi consiliul politic al Armatei a 4-a". De asemenea, a fost aprobată vizitarea Academiei Militare, a Regimentului 227 Mecanizat de la Someşeni (judeţul Cluj), precum şi Expoziţia de tehnică militară de la Clinceni (Sectorul Agricol Ilfov).
După o lună, o delegaţie militară poloneză, formată din patru persoane, s-a deplasat la Şcoala Militară de Tancuri şi Auto "Mihai Viteazul" din Piteşti "pentru a li se acorda o consultaţie privind sistemul de instruire a şoferilor, mecanicilor conductori şi specialiştilor care deservesc autovehicule blindate". La activitatea aprobată de Nicolae Ceauşescu şi desfăşurată în perioada 21-24 iunie 1989 a participat şi ataşatul militar al Poloniei la Bucureşti.
Deoarece în arhivele româneşti se află în continuare documente care nu au fost consultate de istorici din cauza unor restricţii impuse de legile româneşti în vigoare, activitatea noastră ştiinţifică va fi continuată, în măsura posibilităţilor, în direcţia găsirii şi interpretării unor informaţii inedite despre activitatea reprezentanţilor României în cadrul Organizaţiei Tratatului de la Varşovia. Cantitatea impresionantă a documentelor neprelucrate din arhivele româneşti (în special cele stocate la Serviciul Istoric al Armatei şi Arhiva Ministerului Afacerilor Externe), precum şi accesul limitat birocratic al oamenilor de ştiinţă la documentele respective pot impune chiar şi dezvoltarea unui program colectiv de cercetare, în scopul publicării unor volume de documente despre România şi Organizaţia Tratatului de la Varşovia.
Citește pe Antena3.ro
