Consumul alimentar, dat în grija cercetătorilor

4. Caracterul dinamic, în continuă schimbare, al nevoilor de consum alimentar al populaţiei impune dezvoltarea corespunzătoare a cercetării ştiinţifice în următoarele direcţii:

a) în domeniul nutriţiei
- intensificarea cercetărilor privind nivelul şi structura alimentaţiei po­pu­laţiei, pe zone geografice, categorii de vârstă şi profesii, pentru a identifica diferitele abateri alimentare şi fundamenta măsuri de influenţare favo­rabilă a comportamentului de consum al populaţiei. Se vor realiza cercetări inter şi pluridisciplinare, printr-o continuă dezvoltare a colaborării între unităţile de cercetare ştiinţifică me­dicale, din agricultură, industrie alimentară şi comerţ;
Determinarea stării de nutriţie pe diferite grupe de populaţie, concomitent cu perfecţionarea metodelor şi tehnicilor de depistare precoce a tulburărilor de nutriţie;
- îmbunătăţirea metodelor de control a stării de igienă a produselor alimentare în vederea prevenirii bolilor provocate de folosirea unor alimente necorespunzătoare;
- determinarea ştiinţifică a valorii nu­tritive a produselor alimentare ob­ţinute din noi surse de materii prime sau prin aplicarea de tehno­logii noi;
- adaptarea permanentă a cerin­ţelor de alimentaţie ştiinţific determinate la evoluţia şi mutaţiile demogra­fice şi social-profesionale din ţara nostră, în strânsă legătură cu resursele agroalimentare;
- elaborarea unor modalităţi noi, mai eficiente, de educaţie sanitară şi de influenţare în sens favorabil a comportamentului alimentar al popu­laţiei.

b) în domeniul agriculturi
- aprofundarea şi amplificarea cer­cetărilor de genetică, fiziologie şi biochimie, pentru crearea de noi soiuri de hibrizi de cereale, plante tehnice, legume şi fructe, cu calităţi teh­nologice îmbunătăţite şi cu con­ţinut ridicat în substanţe nutritive;
- orientarea cercetărilor în dome­niul creşterii aimalelor spre obţinerea de rase care să realizeze producţii superioare şi cu un grad ridicat de eficienţă;
- reducerea efectelor poluante ale extinderii chimizării agriculturii asu­pra calităţii produselor agroalimentare.

c) în domeniul industriei alimen­tare
- crearea de noi tipuri de produse, cu conţinut echilibrat de proteine, lipide, glucide, vitamine şi elemente minerale, care să asigure o mai bună satisfacere a cerinţelor diversificate ale populaţiei, precum şi reducerea efortului de pregătire a alimentelor în vederea consumului. O atenţie specială se va acorda realizării de noi produse pentru alimentaţia copiilor de diferite vârste;
- perfecţionarea tehnologiilor de valorificare superioară a subtanţelor nutritive din materiile prime, precum şi de combinare şi consemrare a acestora;
- crearea de tehnologii pentru producerea de alimente din noi surse de materii prime din flora şi fauna ţării noastre, precum şi pentru prelucrarea unor noi resurse agroalimen­tare;
- realizarea de noi procedee tehnologice care să asigure evitarea poluării chimice şi biologice, corespunzătoare cerinţelor igienei alimentare;
- perfecţionarea şi crearea de echipamente industriale adaptate tehnologiilor moderne de fabricaţie;
- elaborarea unor metode moderne de urmărire, control şi decizie în procesele de producţie, cu efecte favorabile asupra parametrilor calitativi şi nutriţonali ai produselor;
- perfecţionarea sistemului de indicatori nutriţionali şi calitativi ai produselor alimentare.

d) în domeniul alimentaţiei pu­blice şi consumurilor colective
- conceperea de noi preparate culinare, în concordanţă cu cerinţele alimentaţiei ştiinţifice, asigurându-se o pondere corespunzătoare pentru legume, produse lactate, ouă, peşte, pastă făinoase, orez şi fructe;
- perfecţionarea tehnologiilor de prepararea produselor culinare, care să permită menţinerea valorii nutritive a materiilor prime;
- realizarea de noi utilaje şi ustensile de lucru, adaptate specificului activităţii în alimentaţia publică, în scopul îmbunătăţirii calităţii pre­paratelor culinare şi al creşterii productivităţii muncii în laboratoare şi bucătării.
Scînteia, nr. 12.407/ 1982