Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dacă Nicu Ceauşescu nu ar fi fost fiul părinţilor săi, cariera sa politică s-ar fi încheiat la 22 martie 1985, o dată cu introducerea acţiunii de divorţ contra soţiei sale. Căci condiţia de bărbat divorţat era incompatibilă cu Codul eticii şi echităţii socialiste invocat de părinţii săi cu fiecare ocazie publică.
SIRENELE UTC-ULUI
Acuzându-l de "imoralitatea" unei pasiuni pentru o tânără şi frumoasă cântăreaţă de operă, scăpase Ceauşescu de Gheorghe Apostol, contracandidatul său la funcţia de lider al partidului. Dar Gheorghe Apostol s-a căsătorit, trăieşte şi azi adânci bătrâneţi cu aceeaşi artistă! Alexandru Bârlădeanu şi Cornel Burtică fuseseră, de asemenea, debarcaţi după rapoartele Direcţiei a V-a asupra escapadelor lor amoroase.
Copiii familiei Ceauşescu au întors pe dos însă şi Codul eticii socialiste, şi liniştea părinţilor. Cel mai rebel a fost mezinul Nicu. Degeaba îl mutaseră de la Liceul "Dr Petru Groza", unde li se păruse că băieţii din Primăverii îl încurajau în teribilism, căci nu-l puteau în nici un fel rupe de gaşcă. Atunci când l-au împins pe ţeava carierei politice, începută pe urmele tatălui "la tineret", au apărut alte necazuri. Suparându-se, ca orice părinţi, că-i se-măna bunicului Andruţă la "băutură", şi-au dat seama curând că înaltele funcţii din UTC nu-l "responsabilizaseră". Ci deschiseseră calea altei pierzanii. Roiau speranţele feminine ale sportului, muzicii şi dansului românesc în jurul noului îndrumător al instituţiilor şi organizaţiilor de care le depindea cariera. În vreme ce tatăl fusese imun la orice sirenă din activul de tineret şi partid, mezinul se lăsa lesne sedus şi de subalternele cu pronunţat simţ al progresului.
FĂRĂ MARTORI
Puţin peste un an de la oficierea căsătoriei, acţiunea de divorţ a fost introdusă la 22 martie 1885 de Nicu Ceauşescu contra Ceauşescu Poliana Daniela Luminiţa. Ministru al Justiţiei era atunci Gheorghe Chivulescu, dar de dosar s-a ocupat adjuncta ministrului, Maria Bobu (ulterior ministru al Justiţiei).
Procedura, ca şi ritualul nunţii, fusese mult simplificată faţă de cutumele epocii. Cererea (prezentată de ziarul Tineretul liber la 7 ianuarie 1990) a fost astfel întocmită:
"Tovarăşului Preşedinte al Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti
Tovarăşe preşedinte,
Subsemnatul Ceauşescu Nicu, domiciliat în Bucureşti, Str. Cosmonauţilor, nr. 4, Sectorul 1, chem în judecată pe soţia mea, Cristescu Poliana Daniela Luminiţa, cu acelaşi domiciliu, pentru ca prin hotărârea ce veţi pronunţa să dispuneţi desfacerea căsătoriei încheiate între noi la data de 10 decembrie 1983 în faţa delegatului de stare civilă al Consiliului Popular al sectorului 1 Bucureşti, şi înregistrată sub numărul 2850 din acelaşi an.
Din căsătoria noastră nu au rezultat copii.
Întrucât prin căsătorie soţia mea a dobândit numele de familie al subsemnatului, urmează ca după divorţ să-şi reia numele anterior de familie Cristescu.
Nu solicit cheltuieli de judecată.
Motivele de divorţ sunt următoarele:
În fapt. La puţină vreme după căsătoria noastră am constatat, atât eu, cât şi soţia mea, că datorită unor firi temperamentale diferite nu ne-am putut acomoda unei vieţi de familie comune, deşi amândoi soţii am depus eforturi în acest sens. Ca urmare, în ultimul timp ne-am despărţit în fapt.
Aşa fiind, desfacerea căsătoriei se impune întrucât sunt prezente motivele temeinice prevăzute de Codul Familiei.
În drept îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art. 38 şi următorii din Codul Familiei, precum şi pe dispoziţiile art. 607 şi următorii din Codul de Procedură Civilă.
În dovedirea acţiunii încerc să mă folosesc de proba cu acte (certificatul de căsătorie) şi proba cu martori pe care-i voi propune la primul termen de judecată."
Semnat - Nicu Ceauşescu.
EPILOG
Nicu nu şi-a angajat avocat, iar Poliana nu s-a prezentat la tribunal.
După mărturiile unor surse din apropierea familiei Ceauşescu, Nicu domicilia în acea perioadă cu o tânără doctoriţă din Braşov. Chiar şi iubita "Prinţişorului" făcea pe-atunci naveta: pleca dimineaţa la spitalul din Braşov, unde era angajată şi revenea seara în Bucureşti, la domiciliul lui Nicu.
Până la 22 decembrie 1989, Poliana Cristescu şi Elena Ceauşescu s-au frecventat şi cultivat asiduu. În agenda Elenei Ceauşescu, vizitele fostei nurori sunt menţionate de minimum trei ori pe săptămână. Menajera soţilor Ceauşescu, Suzana Andreiaş, a povestit că şi mai des apărea Poliana la reşedinţa soţilor Ceauşescu. "Chiar şi după ce s-a despărţit de Nicu venea la tovarăşa, serveau micul dejun, beau cafeaua împreună, mai mergea şi la mama ei", a povestit Suzana Andreiaş. "Nu ştiu dacă e adevărat, doar din auzite vă spun, mulţi spuneau că ea o informa pe Ceauşeasca despre personalul din casă. Poliana însă era foarte cumsecade, respectuoasă, vorbea frumos. Ceauşeasca o îmbrăca, îi dăruia multe lucruri. De exemplu o chema pe una dintre croiorese şi spunea: «Ia alege tu ceva de-aici pentru Poliana!». Aceasta ducea hainele la atelier, o chema pe Poliana, care proba, după care modifica şi erau tocmai bune de purtat".
După fuga Ceauşeştilor a fost arestată o vreme şi Poliana Cristescu. I-a evitat după aceea pe toţi membrii familiei Ceauşescu şi presa.
Citește pe Antena3.ro
