Educaţia tinerelor gospodine

Arta organizării muncii casnice, grija de a păstra în ordine încăperile locuinţei, de a mobila cu pricepere şi bun-gust şi, nu în ultimul rând, arta gătitului constituiau în 1989 coordonatele educaţiei unei tinere care dorea să-şi întemeieze o familie. "Cartea tinerelor gospodine" încerca să adune sfaturi despre cum trebuia organizată locuinţa, despre alimentaţia raţională, ştiinţifică, comportarea civilizată în toate circumstanţele vieţii, sfaturi cosmetice, de masaj, de acordare a primului ajutor.

Am selectat câteva sfaturi legate de bucătărie, valabile în mare parte şi astăzi. Iată de pildă ce recomandau autorii Smaranda Sburlan şi Valeriu Manta referitor la mobilarea bucă­tăriei: "Friza de dulapuri aşe­zată di­rect pe pardoseală, care să în­globeze şi chiuveta, sau suspen­darea pe perete la înălţimea potri­vită sunt arhisuficiente într-o bucă­tărie. Dacă dimensiunile permit, mobilierul bucătăriei poate fi completat cu cel pentru servitul mesei. Un dispozitiv special sau chiar masa va servi şi la călcatul rufelor. În cel mai îndepărtat colţ faţă de sursa de căldură şi de fe­reastră va fi aşezat frigiderul. Zona de preparare propriu-zisă a mân­că­rurilor se concretizează în existenţa unui aragaz cu gaze, electric sau mixt, bine­înţeles cu cuptor". Nu lipsesc nici sfaturile legate de igiena în bucă­tărie: "Orice gospodină care ţine la curăţenie nu-şi permite ca în cuptorul aragazului să facă un de­pozit de tigăi cu resturi de gră­sime, de cratiţe ale căror spălare se amână nemotivat. Cuptorul trebuie păstrat curat cu aceeaşi grijă cu care sunt întreţinute placa suport a fo­curilor, capacul sau exteriorul ara­gazului. În ce priveşte planul de spălat în bucătărie, ideale sunt chiu­vetele cu două cuve: una pentru spălat vesela, a doua pentru limpe­zit. La robinetul chiuvetei se pune un mic duş cu furtun flexibil, care va asigura o bună limpezire a vaselor spălate şi nu va permite apei să sară în stropi pe toată chiuveta. Pe chiuvetă nu se aşază obiecte prea grele ori foarte voluminoase, care pot afecta stabilitatea acesteia sau o pot mur­dări cu substanţe care, odată impre­gnate în email, sunt greu de în­depărtat".

Cartea cuprinde şi un capitol numit "Mici secrete ale marilor gospodine". Iată câteva sfaturi: castronul în care se pregăteşte crema pentru prăjituri se udă, înainte de orice operaţie, cu o lingură de apă îndulcită. Pe măsură ce se coc, foile de plăcintă se pudrează uşor cu puţin zahăr, pentru ca atunci când sunt luate pentru umplut să nu se lipească între ele. Frişca pusă în cafeaua pregătită trebuie lăsată câteva minute. Ritmul de răcire a cafelei va fi mai lent, dar cafeaua va avea un gust deosebit de plăcut. Când grăsimea din tigaie se aprinde cu flacără, se acoperă rapid tigaia cu un capac, tăindu-se astfel sursa de oxigen reprezentată de aerul înconjurător. Nu se aruncă apă şi nici nu se suflă în flacără. Untul şi margarina se ţin în vase de culoare închisă şi acoperite. Sub influenţa luminii, deasupra bucăţii de unt sau de margarină se formează un strat de culoare albă, cu gust de seu. Rulada cu nuci se taie numai după ce se răceşte complet. Pentru ca merele puse la copt să rămână întregi, frumoase, nu li se scoate căsuţa de sâmburi. Operaţia se face când sunt gata, iar golul se umple cu stafide, zahăr sau diferite mirodenii. Vinul se adaugă în preparatele culinare numai după ce vasul este luat de pe foc, altfel îşi pierde aroma şi calităţile. Pentru a avea un gust deosebit de plăcut, sosului alb i se adaugă o lingură de caşcaval ars. Pentru a fi mai fragedă, înainte de a se fierbe sau prăji, carnea se stro­peşte cu două linguri de coniac. Mâncărurile, rasolurile, fripturile de orice fel rămase pentru a doua zi se vor prezenta cu alte garnituri, din legume proaspete. Sticlele de ulei bine astupate trebuie spălate şi puse la păstrare, ferite de lumina zilei şi la o temperatură constantă. Toate felurile de mâncare din griş vor fi mai pufoase dacă acesta va fi ţinut în apă sau în lapte 30 de minute înainte de a-l găti. Pentru ca găina friptă la cuptor să fie mai aurie şi crocantă se va unge în prealabil cu 3-4 linguri de smântână. Toate preparatele cu sos, ghiveciurile, tocăturile se servesc presărate cu verdeaţă proaspătă tocată, pentru a fi mai aspectuoase şi mai bogate în vitamine. În timpul coacerii unui sufleu, uşa cuptorului nu se deschide în primele 10 minute, timp în care flacăra este mai mică. Andivele nu vor avea un gust uşor amar dacă în apa de fierbere se va pune o linguriţă de zahăr. Când se pregăteşte o mâncare din bame, acestea se curăţă şi se spală foarte bine, după care se opăresc cinci minute cu borş clocotit şi se clătesc apoi sub jet de apă rece.

Există câteva sfaturi şi pentru mâncărurile de regim: brânza de vaci degresată are un gust mai puţin ispititor. În consecinţă este ocolită. Există câteva modalităţi de a o face mai agreabilă: se frământă cu chimion şi ceapă verde tăiată foarte mărunt. Sau se amestecă bine cu zeamă de roşii proaspete (iarna cu suc de roşii ori cu pastă de bulion diluată), punând, după gust, ceapă tăiată mărunt sau usturoi. Se mai poate combina cu mărar tăiat mărunt şi puţin ulei.

În capitolul "Cum se servesc preparatele" aflăm sfaturi despre prezentarea sandvişurilor, tartine­lor, brânzeturilor, peştelui, friptu­rilor, salatei, pastelor făinose, so­surilor, fructelor etc. Despre grepfrut aflăm că se taie în două jumătăţi fără a se coji fructul propriu-zis. Cu o linguriţă se consumă miezul, pudrat sau nu cu zahăr, coaja rămânând ca un veritabil pahar.

Cartea prezintă şi câteva reţete. Una dintre ele este cea de turnedo, care se  pregăteşte în zece minute. Pentru patru persoane este nevoie de patru felii de muşchi alb, două linguri de unt netopit, pătrunjel verde, sare şi piper. Se bat feliile de muşchi şi se frig pe un grătar bine încins (câte trei-patru minute pe fiecare parte). În acest timp se amestecă bine untul cu pătrunjelul şi se adaugă sare şi piper după gust. Se aşază bucăţile de carne pe un platou cald. Pe fiecare se pune o lingură de unt. Se poate servi cu garnitură de cartofi fierţi în aburi sau copţi în cuptor.

Prin numeroasele sale sfaturi legate de gospodărie, lucrarea "Car­tea tinerelor gospodine" îşi pro­punea să nu lipsească din nici o familie tânără.