Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cu 9 ani înainte de Revoluţie, în noiembrie 1980, Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu au vizitat Suedia, la invitaţia Regelui Carl Gustaf al XVI-lea. Pe parcursul celor cinci zile, preşedintele Republicii Socialiste România a participat la dineuri oficiale şi s-a întâlnit cu demnitari.
Până aici nimic neobişnuit. Ziarele suedeze au scris însă pe larg nu atât despre performanţele economice ce sfidau imposibilul, cât despre nepoliteţea de care a dat dovadă "Geniul din Carpaţi", neorganizând, la Ambasada României din Stockholm, un supeu de răspuns, după cum cerea protocolul oricărei vizite de stat. Ziarul Expressen a publicat un articol cu un titlul edificator: "Regele Suediei invită, dar Ceauşescu nu". Articolul era ilustrat cu o fotografie a preşedintelui român, acestuia atribuindu-i-se următoarele cuvinte: "Mulţumesc pentru supeu!". În replică, oficialităţile române au argumentat că programul era foarte încărcat şi nu s-a găsit nici o seară liberă pentru supeul de răspuns.
Turiştii suedezi care ajungeau în Republica Socialistă România erau însă întâmpinaţi cu meniuri personalizate, adecvate stilului lor alimentar. "Ghidul orientativ – preferinţe şi obiceiuri culinare pentru grupuri de turişti", editat de Ministerul Turismului, dedică bucătăriei suedeze 10 meniuri variate, grupate în funcţie de vârsta turiştilor şi de anotimpul în care aceştia vizitează ţara noastră. Înainte de practică însă… teoria. Cel mai important lucru de ştiut: "Se va ţine cont că turiştii nordici sunt dificili din punct de vedere gastronomic şi în special copiii şi persoanele în vârstă".
Aşadar, "bucătăria popoarelor nordice prezintă unele particularităţi legate de clima rece. Nordicii consumă orice fel de carne: vită, porc, berbec, pasăre, vânat, bine condimentate cu ceapă, usturoi, mărar, zahăr, piper, foi de dafin". Ca să facă faţă temperaturilor extrem de scăzute, suedezii, norvegienii sau finlandezii obişnuiesc să mănânce preparate consistente, foarte grase. La fel ca şi în cazul bucătăriei ardeleneşti, smântâna, untul, slănina şi untura sunt ingrediente nelipsite din bucătărie. De asemenea, multe dintre preparate au în componenţă zahăr, ceea ce le oferă un gust deosebit, o combinaţie dulce-acrişoară. Sunt mari amatori de preparate pe bază de peşte, cu atât mai mult cu cât sunt bine condimentate şi au multă smântână. Mâncarea este însoţită la masă de bere şi băuturi alcoolice tari precum votcă, coniac sau whisky.
La micul dejun predomină produsele de carmangerie: muşchi afumat, pastramă sau şuncă. Ouăle se pregătesc sub formă de omletă cu slănină afumată, multă şuncă, peşte sau cârnaţi condimentaţi. Obligatoriu pe mese se vor aşeza porţii zdravene de unt şi brioşe, gemuri şi dulceţuri. Interesant, mierea de albine nu este deloc agreată ca aliment. Oare de ce?
Supele, mâncărurile cu sos şi salatele din legume proaspete sunt preparatele ce pot fi servite la dejun. Spre deosebire de dejunul românesc (considerat cea mai importantă masă a zilei), suedezii obişnuiesc să mănânce la prânz ceva uşor şi rapid. Recomandările "Ghidului orientativ": supă de pasăre cu tăiţei sau cu zdrenţe, de legume, ciorbă de salată verde şi costiţă afumată (acrită cu zeamă de lămâie), ciorbă ardelenească de pui acrită cu roşii şi smântână, ciorbă de perişoare à la grec sau cremă de conopidă şi smântână. Urmează crap "Matelot", heringi marinaţi, budincă de peşte, heringi cu ardei gras, fileuri de heringi prăjiţi serviţi cu cartofi natur, salată de scrumbie cu maioneză, peşte cu sos olandez. Absolut toate meniurile pentru dejun au şi sortimente de peşte. Fripturile de porc se servesc cu sosuri dulci sau piure de mere, predomină fripturile de berbec sau miel, pregătite fie sub formă de ruladă sau în stil irlandez.
"Cina este mai lungă şi mai consistentă. Începe cu un antreu cald sau rece, din peşte sau carne, însoţite de legume fierte, se continuă cu un preparat din sos de carne de vită sau pasăre, cu salată şi garnituri de legume." Iată un exemplu de meniu pentru cină, indicat a fi servit în timpul verii: perişoare de peşte cu cartofi natur, spată de porc umplută şi legume cu unt şi orez, salată verde, tort de fructe proaspete, chifle, cornuri dulci, untieră – sosuri (de peşte, choron). Nordicii care doreau să guste preparate româneşti erau îmbiaţi cu ghiveci de legume şi carne de miel, crap umplut cu orez, muşchi de vită şi de porc la grătar, cartofi prăjiţi, salată verde, pepene roşu sau galben, apă minerală, pâine prăjită – batoane dulci. Autorii ghidului insistă foarte mult pe condiţiile igienice care trebuie respectate atunci când se pregăteşte şi se serveşte masa oaspeţilor din nordul Europei. "În ultimul deceniu, nordicii au trecut la o alimentaţie echilibrată, alimentele fiind pregătite în stare semiconservată şi conservată complet, sterilizate, ceea ce a produs multe mutaţii în obiceiurile culinare consacrate de veacuri." Toate ingredientele trebuiau să fie proaspete, iar uleiul folosit la prăjire era mereu schimbat. Niciodată nu se va pregăti o friptură în ulei refolosit, având grijă ca aceasta să fie bine făcută. Pentru un turist nordic, o friptură în sânge era echivalentă cu o vizită la spital.
Iată şi o reţetă de "Budincă de peşte" recomandată pentru această grupă de turişti. Ai nevoie de 1,200 kg file de peşte, 0,100 kg sardine în ulei, 0,100 kg slănină albă, 0,100 kg pâine albă, 0,200 litri lapte dulce, 0,150 kg ceapă, 0,020 kg capere, 0,060 kg pătrunjel verde, 0,250 kg smântână, 0,250 kg ouă, 0,100 litri oţet, 0,030 kg sare. "Fileurile de peşte se curăţă, se sărează şi se stropesc cu oţet. Se înăbuşă la un foc mic, în sucul propriu. După răcire se toacă la maşina de tocat carne, cu sită fină, împreună cu slănina, sardelele, ceapa înăbuşită şi pâinea albă (înmuiată în lapte dulce şi stoarsă bine). Se adaugă caperele (sau castraveţii cornişon în oţet tăiaţi în cubuleţe) şi pătrunjel tăiat mărunt. Se asezonează cu sare şi oţet. Compoziţia se răstoarnă într-o formă şi se acoperă. Smântâna se freacă cu gălbenuşurile de ouă şi albuşurile bătute spumă. Lezonul se toarnă în formă şi se coace la cuptor (bain marie). Se serveşte cu cartofi natur şi salată verde."
Citește pe Antena3.ro
