Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Întâmplător, în ziua de 19 septembrie 1989, mă aflam în trenul 1322, care circulă pe ruta Giurgiu - Bucureşti Progresu. La ora 17:22, nu mică mi-a fost mirarea văzând cum garnitura opreşte în plin câmp, între Comana şi Grădiştea, în dreptul unei stâni de oi.
Fireşte, am privit pe fereastră să aflu ce se întâmplă. Ca mine, toţi ceilalţi călători. Ei bine, ce credeţi că am văzut? Unul dintre mecanicii locomotivei a coborât şi s-a dus la stâna în dreptul căreia oprise. După circa 7 minute, s-a întors cu o sacoşă plină cu brânză cumpărată de la baci. Cum e posibil, m-am întrebat, şi continuu să mă întreb, ca să confunde cineva o garnitură de tren cu un autoturism pe care îl poate opri unde doreşte?
Ce părere au cei doi conductori care au însoţit trenul şi sub privirea cărora s-a desfăşurat episodul descris? Ca să nu mai vorbim despre părerea conducerii Regionalei Căi Ferate Bucureşti!" Ca răspuns la scrisoarea lui Petru Bârsan din Luduş, IEIRI EDEET Târgu-Mureş ne comunică: "Reclamaţia este întemeiată şi abonatul a fost invitat cu prima scrisoare de răspuns pentru a se recalcula factura care a fost emisă pe baza unui consum mai ridicat într-un trimestru anterior".
Cum nu înţelegeam ce este cu "prima scrisoare de răspuns", am recitit atent adresa primită. Redăm întocmai paragraful care ne-a explicat misterul: "Scrisoaeea care a parvenit redacţiei dumneavoastră este al treilea exemplar al unei scrisori care a fost trimisă întreprinderii noastre şi redacţiei ziarului local Steaua Roşie şi la care s-a răspuns prin adresele 7.526 de la 25 septembrie şi, respectiv, 7.838 de la 25 septembrie 1989". O regulă elementară de conduită ne cere ca atunci când ne adresăm unui for să aşteptăm răspunsul. Înaintea solicitării adresate altei instituţii în aceeaşi problemă, nu? Din păcate, Petru Bârsan nu este unicul cititor al revistei care nu cunoaşte regula amintită!
R. Manolescu - Flacăra, nr. 44/1989
Citește pe Antena3.ro
