Nu numai oamenii muncii erau vizaţi de propaganda comunistă. Mecanismul a fost pus la punct în detaliu astfel încât să acţioneze asupra tuturor categoriilor sociale. Mai mult, intelectualii veneau cu puterea exemplului: iată că şi oamenii cu şcoală achiesează la ideile generoase ale mişcării politice!
Cum existau organizaţii de partid în întreprinderi, la fel funcţionau şi în cadrul personalului TESA şi în birourile de specialitate. La Centrul de Proiectare al Judeţului Arad, secretarul organizaţiei de bază a partidului a fost ing. Elisabeta Drijman. Ei i-a revenit sarcina de a analiza, în ianuarie 1989, expunerea secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la şedinţa comună a Plenarei CC al PCR, a organismelor democratice şi organizaţiilor de masă şi obşteşti, considerată un document programatic pentru activitatea tuturor sectoarelor economice, politice, sociale şi culturale din patria noastră. Amplu dezbătut şi în adunările generale ale organizaţiilor de partid, conţinutul expunerii a fost aprofundat în vederea îndeplinirii la cel mai înalt nivel calitativ a sarcinilor ce revin fiecărui colectiv de oameni ai muncii.
Presa timpului notează mai ales capitolul "Înfăptuirea neabătută a programelor de organizare şi sistematizare a teritoriului, a localităţilor patriei", care a suscitat un interes deosebit în dezbaterea din organizaţia de bază de la Centrul de Proiectare al Judeţului Arad. Dincolo de limbajul de lemn, acelaşi la fiecare prezentare, erau ideile novatoare ale lui Nicolae Ceauşescu, despre sistematizarea teritorială - un plan agresiv care viza măturarea de pe hartă şi comasarea în câteva blocuri de locuinţe a câte unui sat. La Dorobanţi, de pildă, care aparţinea de Curtici şi era un sat 100% maghiar, se plănuia demolarea întregii localităţi, ararea locurilor unde erau odinioară casele, şi mutarea sătenilor în două blocuri de locuinţe cu mai multe scări, construite pe actualul perimetru al Combinatului Agroindustrial Curtici, în zona intersecţiei cu Fabrica de Gheaţă (falimentată şi ea după Revoluţie).
Aşadar, discursul lui Ceauşescu trasa pentru proiectanţi sarcina de a alcătui schiţele de sistematizare al comunelor din judeţ, "în concordanţă cu cerinţele şi exigenţele actuale, contribuind la ridicarea nivelului general de viaţă al populaţiei de la sate şi, în acelaşi timp, la conservarea şi folosirea judicioasă a fondului funciar şi apărarea mediului înconjurător".
În ianuarie 1989, schiţele de sistematizare al viitoarelor oraşe agroindustriale Pecica, Sîntana şi Gurahonţ erau deja realizate, iar în primul trimestru al anului au fost finalizate proiectele lor. În 11 comune mari din judeţul Arad îşi desfăşurau activitatea consilii unice agroindustriale. Dintre acestea, pe planşetele arhitecţilor de la Centrul de Proiectare au şi fost schiţate unele localităţi-model dispunând de construcţii agroindustriale destinate desfăşurării unor activităţi economice complexe, de spital şi maternitate, liceu, locuinţe adaptate la specificul arhitecturii locale pentru cei care nu dispun de case proprii, "soluţii deosebit de ingenioase fiind propuse de comuniştii Andronica Cîmpan şi Silviu Poriţchi" - după cum spunea Elisabeta Drijman.
Anul 1988 fusese foarte aglomerat pentru arhitecţii arădeni, care au primit ca sarcină de final de an să asigure o funcţionalitate şi o plastică arhitecturală mult îmbunătăţită blocurilor de locuinţe. "Orientarea tematicii adunărilor generale ale organizaţiilor de bază şi ale discuţiilor individuale cu membrii de partid spre găsirea unor metode şi căi adecvate stimulării gândirii creatoare, schimburile de experienţă organizate de biroul organizaţiei noastre de bază cu colective de proiectanţi din alte oraşe ale ţării, fruntaşe în domeniul nostru de activitate, au contribuit la rezultatele bune pe care le-am obţinut" - sublinia arhitecta Drijman. Aceste rezultate s-au materializat în apariţia unor zone noi în municipiul Arad: ansamblul de locuinţe din Calea Aurel Vlaicu, Bulevardul Republicii şi Calea Armatei Roşii erau cele mai noi (raportate la anul 1989), proiectele lor purtând semnăturile arhitecţilor Alexandru Madi, Maria Bulgăreanu, Dan Mitrici, Lucian Slatina, a inginerilor Bernadeta Albu, Enea Lazăr, Axente Luca, Nicolae Alexa şi Mircea Săcui.
Arhitectul Viorel Bulgăreanu, de numele căruia se leagă, de pildă, proiectarea unei părţi preponderente a cartierului Micălaca, spunea în ianuarie 1989 că "promovarea noului în vederea creşterii eficienţei economice a proiectelor noastre este, de asemenea, o sarcină principală ce ne revine". Astăzi trecut în nefiinţă, arhitectul Viorel Bulgăreanu a fost în anul Revoluţiei directorul Centrului de proiectare şi membru al biroului organizaţiei de bază PCR. Unul dintre proiectele sale era utilizarea formelor noi şi refolosibile de energie, prin folosirea apelor geotermale în unităţi economice şi locuinţe din Semlac, Nădlac, Curtici şi Macea. Proiectul a fost abandonat după Revoluţie, deşi de cealaltă parte a graniţei, în Ungaria, el a fost pus în aplicare în perioada respectivă şi funcţionează şi astăzi, exploatându-se potenţialul geotermal.
În municipiul Arad se preconiza că celor 1.500 de apartamente care utilizează apa menajeră încălzită cu ajutorul instalaţiilor de recuperare a căldurii din apele uzate de la Întreprinderea de spirt şi drojdie li se vor alătura alte 2.500 de apartamente în zona Gării beneficiind de apă încălzită prin recuperarea energiei termice de la secţia turnătorie a IVA. Asta însă nu s-a mai întâmplat, pentru că Revoluţia a dat peste cap planurile proiectanţilor. Cele două fabrici s-au desfiinţat.
Astăzi, Centrul de Proiectare se numeşte Proiect SA. Este cel mai mare institut de arhitectură din judeţul Arad şi are în continuare în componenţă mai mulţi specialişti şi de dinainte de 1989. De asemenea, dispune de cea mai bună bază de date din judeţ, tocmai pentru că a moştenit întreaga arhivă a Centrului de Proiectare, inclusiv clădirea acesteia, la 100 de metri de kilometrul 0 al municipiului, construcţie care astăzi este una dintre cele mai bine echipate clădiri de birouri din Arad.
Citește pe Antena3.ro