Industria mobilei, etalată la Köln

În urmă cu 20 de ani, reprezentanţii celor mai mari fabrici de mobilă din ţară (Târgu-Mureş, Satu-Mare, Piteşti, Arad, Piatra Neamţ, Reghin, Oradea şi Mizil) se întorceau de la Târgul Internaţional de Mobilă de la Köln.

Aici participaseră la o mare expoziţie de mobilă, alături de alte 1.570 de firme, din 34 de ţări. "Expozanţii români şi-au prezentat produsele pe o suprafaţă echivalentă cu cea a peste 325 de apartamente, de 70 de metri pătraţi fiecare. Au fost expuse toate stilurile de mobilă realizate cu tehnologii noi şi mo­derne, dintr-o gamă extrem de variată de materiale", nota presa vremii.

Cum ajungeau firmele româneşti să expună la târgurile internaţionale se explică prin obsesia lui Ceauşescu pentru mărirea exporturilor, care impune obli­gatoriu şi prezenţa întreprinderilor la târgurile de profil. "Era şi un prilej ca specialiştii şi directorii de întreprinderi să mai vadă ce tendinţe existau în Occident", ne-a spus Aurel Rizea, fost preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România (APMR).

În 1989, Rizea era directorul general al Centralei de Prelucrare a Lemnului. El îşi amin­teşte că România avea în 1989 delegaţii mari de 30-40 de persoane cu care participa la târguri, directori şi ingineri-şefi de la 10-15 mari combinate. "Mergea şi câte unul de la Securitate cu noi, îl ştiam şi ne feream de el. Ni se dădea şi diurnă, care era foarte mică, de 10-12 dolari/zi, faţă de 35 de euro cât este acum", a mai adăugat Rizea. Acum 20 de ani, de un mare succes s-au bucurat garniturile din esenţă de răşinoase, ce erau solicitate de mase largi de cumpărători din Occident, executate la nivel ridicat de prelucrare. Căutate erau şi cele de fag realizate după tehnologii moderne de antichizare, finisate în degrade, dar şi mobila tapiţată stil şi modernă cu go­blenuri şi stofe produse de industria textilă românească. La târguri erau prezentate şi produse de mic mobilier  mese, cuiere, lăzi de zestre care purtau originalitatea şi am­prenta meşterilor populari, produse de unităţi ale cooperaţiei meşteşugăreşti.

Se pare că participările la aceste manifestări erau încununate cu succes. "În următorii doi-trei ani dorim să dublăm importul de mobilă din România", declara în presa vremii Andreas Muller, director al firmei Reinhold Müller din cadrul grupului industrial Welle. El argumenta că mobila românească era de calitate, de bun-gust, avea originalitate şi concepţie şi se bucura de o mare apreciere pe piaţa vest-germană.

Mobila românească era foarte apreciată
Datele statistice ale vremii ne arată că, în februarie 1989, întreprinderile de mobilă din România întreţineau relaţii comerciale cu peste 320 de firme din mai mult de 50 de ţări ale lumii. Exporturile de mobilă pe devize convertibile înregistraseră în ultimii opt ani (1981-1989, n.r.) o creştere de aproape 180%.

Valoarea exactă a importurilor de mobilă se ridica la 8077,7 milioane de lei-valută (lei-valută = cursul comercial leu-dolar egal cu 14, n.r.). Existau 79 de întreprinderi de profil în toată ţara în care lucrau 298.063 de salariaţi, conform datelor prezentate în Anuarul statistic al României, din 1990, întocmit de Comisia Naţională pentru Statistică.

Cea mai mare parte a producţiei era realizată în cele 46 de combinate şi întreprinderi de prelucrarea lem­nului. Majoritatea capacităţilor de producţie mai mari din industria lemnului a fost construită între anii 1960-1980, a de­clarat Aurica Sereny, preşedintele Aso­ciaţiei Producătorilor de Mobilă din România (APMR). Ea îşi aminteşte că, după 1990, fostele întreprinderi s-au reconfigurat, au luat fiinţă numeroase întreprinderi noi, în incinte noi, cu activităţi de producţie şi de comercializare în domeniul produselor finite din lemn, numărul lor total situându-se în prezent la aproximativ 4.000. "Această avalanşă de fabrici nu ar fi avut cum să ia fiinţă, dacă industria nu era bine reprezentată de pe vremea comunistă. Oamenii au lucrat aici, îşi cunoşteau meseria, ştiau ce se caută, erau profesionişti", îşi aminteşte Rizea.

"Exigen­ţele impuse acum produselor de mobilier sub aspectul acurateţei prelu­crărilor şi finisajului au determinat în ultimii ani o restructurare profundă a managementului fabricilor de mobilă, susţinută de un progres tot mai remarcabil al complexului de maşini implicate în tehnologiile de fabricaţie. Tehnologiile şi utilajele performante adoptate în majoritatea fabricilor de mobilă au condus la creşterea compe­titivităţii produselor de mobilier, fapt esenţial în susţinerea exportului, căruia îi este destinată circa 60% din producţia realizată", a declarat Aurica Sereny.

Colaborare de peste 20 de ani
Tradiţia de acum 20 de ani se mai păstrează şi în zilele noastre. Recent, reprezentanţi ai 17 fa­brici de mobilă s-au întors tot de la târgul de la Köln, cel mai mare din Europa. "Produ-cătorii de mobilă din România au o afinitate specială pentru tot ceea ce înseamnă Germania - oameni, cultu­ră, tehnologie , iar Târgul de Mobilă de la Köln es­te o părticică din aceasta şi, ca atare, este un punct de referinţă pentru noi", o spune Sereny.

"Colaborarea industriei noastre cu clienţii şi furnizorii din Europa de Vest are o istorie îndelungată şi a fost benefică pentru toţi cei implicaţi în ea. De altfel, 85% din exportul românesc de mobilă este destinat clienţilor din Europa de Vest şi nutrim speranţa ca relaţiile să se dezvolte în continuare", a declarat preşedintele APMR. Ea a mai explicat că multe dintre firmele care astăzi exportă în Vestul Europei au continuat tradiţia dinainte de 1989, însă şi-au moder­nizat continuu produsele şi tehno­logii­le.