x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Special Întâlnirea Bush – Gorbaciov din Malta şi Lech Walesa, spaimele ministrului de Externe al lui Ceauşescu

Întâlnirea Bush – Gorbaciov din Malta şi Lech Walesa, spaimele ministrului de Externe al lui Ceauşescu

de Razvan Belciuganu    |    28 Noi 2009   •   00:00
Întâlnirea Bush – Gorbaciov din Malta şi Lech Walesa, spaimele ministrului de Externe al lui Ceauşescu
Sursa foto: Jonathan Utz/AFP/Mediafax

Abia instalat în luna noiembrie 1989 ca ministru de Externe al Re­pu­blicii Socialiste România, Ion Stoian s-a arătat nerăbdător să de­ma­reze ac­ţiuni pentru trans­pu­ne­rea în practică a hotărârilor Congresului al XIV-lea al PCR.

La şedinţa Biroului executiv al Consiliului de conducere al MAE pe care l-a convocat la 28 noiembrie 1989, a avut însă o mare su­pă­rare, şi anume faptul că un am­ba­sador român i-a cerut instrucţiuni cum să se comporte la o recepţie unde urma să vină şi Lech Wa­lesa, liderul sindicatului polonez "So­lidaritatea" şi simbolul opoziţiei din Polonia. "Ce credeţi că întreabă am­basadorul nostru, rog ins­truc­ţiu­nile dv. Cum adică, el crede că s-a schimbat politica Ro­mâniei?! Cum adică îmi cere instrucţiuni să participe la o întâlnire cu Walesa, cum adică?! Putea să dea o informare în fel­ul acesta: «Walesa vine, am­ba­sa­do­rul polonez dă o recepţie, a invitat corpul diplomatic, vă informez că am refuzat, nu voi da curs in­vi­ta­ţiei», or, el pur şi simplu ne cere «ins­truc­ţiuni»? (...)

Această lipsă de poziţie, de fermitate pe mine mă pune pe gânduri şi pe noi toţi ar trebui să ne pună pe gânduri. De aceea, trebuie să ac­ţionăm foarte energetic pentru pregătirea lor politică, pentru orien­ta­rea lor politică, pentru fermitatea lor politică", s-a arătat ofensat Ion Stoian în şedinţa respectivă, după cum reiese din stenograma acesteia, cu nr. 12/S/416, aflată în Arhivele diplomatice.

Ion Stoian remarcase în puţinul timp de când preluase portofoliul Externelor că diplomaţia româ­neas­că se afla într-o stare pe care o caracteriza ca fiind de "totală neorien­tare". Neamintind nici un cuvânt despre izolarea tot mai accentuată a ţării, le-a reproşat celor prezenţi la şedinţă că trimişii României socia­liste nu se întâlnesc cu personalităţi în ţările în care erau acreditaţi.

"Unii ne trimit telegrame extrem de lungi. O să facem împreună cu tovarăşii adjuncţi o telegramă circulară în acest sens. Nu să ne inunde cu tot felul de lucruri minore în câte şase-şapte pagini; în patru pagini cu lucruri care nu-şi găsesc explicaţie de ce le transmit, în loc să-şi bată mintea cu ce personalităţi politice să se întâlnească, să aibă contacte, ce să le spună, unde să acţioneze caută să «ciugulească» din presa locală, din toate părţile, să le reunească, să le pună cap la cap şi ne «vând» o mar­fă zice-se nouă, de proastă calita­te, nefolositoare. Nu avem nevoie de aşa ceva!", spunea categoric Ion Stoian.

În sprijinul afirmaţiilor sale, a dat exemplul misiu­nii diplomatice de la Paris. "M-am întâlnit cu toţi lucrătorii din exterior din Franţa(...) şi de fiecare dată le-am cerut: «Ieşiţi din această cetate», că ambasada de la Paris este o cetate. «Ieşiţi dincolo de ziduri, treceţi la acţiune, folosiţi mijloacele pe care le aveţi, treceţi la întâlniri cu oameni politici, cu deputaţi, perso­nalităţi (...) Poftim, citiţi ce vine de la Paris. Nu primiţi informaţii politice decât luate din ziarele franceze, se rezumă totul la retransmiterea unor ştiri pe care le cunoaştem din Agerpres-urile primite cu două zile înainte, nu primim decât ştiri din ziare, nici o discuţie politică, dar absolut nici una!", şi-a prezentat li­derul MAE nemulţumirea.

Pentru ministrul de Externe al României Socialiste din noiembrie 1989 unul dintre principiile de politică externă care, în opinia lui, trebuia promovat cu multă perse­verenţă în perioada următoare era neamestecul în treburile interne. Ion Stoian nu aducea întâmplător vorba despre acesta în şedinţa Biroului Executiv al Consiliului de conducere al MAE din 28 noiembrie 1989, ci pentru că "evenimentele arată că se încearcă repetarea unor practici vechi în viaţa politică internaţională, de nesocotire a intereselor popoarelor, de nesocotire a independenţei lor, a dreptului de a-şi rezolva singuri soarta, de a şi-o alege; se încearcă să se aplice, şi se aplică, forme, metode vechi, care nesocotesc aceste principii".

Şeful diplomaţiei RSR le-a explicat ad­juncţilor săi ce are în vedere, şi anume întâlnirea dintre Bush şi Gorbaciov din Malta, care se prefigura, cerându-le în acelaşi timp ca discuţia să rămână doar în acel spaţiu. "Iată, de exemplu, numai pentru dvs., să nu se răspândească: sunt atâtea ştiri în legătură cu apropiata întâlnire Bush - Gorbaciov în apele Mediteranei, spe­cu­laţii, şi nu numai speculaţii, despre obiectul acestei întâlniri şi al dis­cu­ţiilor care vor avea loc. Cert este un lucru: toate ideile converg spre aceea că vor discuta, de exemplu, procesele care au loc în ţările socia­liste. Aceasta este o manifestare crasă - dacă va avea loc, şi probabil va avea loc, o asemenea discuţie pe o astfel de temă - de amestec în treburile interne ale altor ţări. Ele pot fi discutate, aşa cum a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu, între conduce­rile ţărilor socialiste, problemele mari ale construcţiei socialiste, fiecare partid, fiecare guvern, fie­care popor are dreptul să aplice, în funcţie de condiţiile din ţara respectivă, principiile socialiste, dar nu pot fi discutate aceste chestiuni cu ţări capitaliste şi mai ales între două mari puteri", se arăta categoric Ion Stoian. 

În acelaşi timp, ministrul de Externe al RSR trasa sarcini diplomaţilor români pentru ca aceştia să îşi exprime ferm poziţia referitoare la "ideile nebuloase" privind Casa Comună Europeană. "Atât ideea dezideologizării, cât şi formularea privind Casa Comună Europeană merg ambele în direcţia topirii, dizolvării independenţei şi suvera­nităţii naţionale, undeva într-un spaţiu necunoscut; înainte se spu­nea «cazanul comun», şi noi (...) în acţiunile noastre să prevedem poziţii ferme de apărare a principii­lor politice şi de respingere a unor astfel de practici", afirma hotărât liderul MAE.

Potrivit ministrului Ion Stoian, modul de abordare al diplomaţiei RSR trebuia să fie o ofensivă "exact în spiritul Raportului tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Congres", pentru că "ofensiva este cea mai bună apărare, pentru că avem ce apăra, dar trebuie să fim în ofensivă". În acest sens, demnitarul comunist spunea la şedinţă că trebuie "să acordăm o atenţie foarte mare raporturilor cu ţările în curs de dezvoltare, grupul mare al celor 77 sau să luăm pe zone geografice: ţările Ame­ricii Latine, Orientul Mijlociu şi Apropiat, Africii, Orientului În­de­păr­t­at şi Asiei". Dar pentru afirma­rea poziţiei României Ion Stoian con­sidera că trebuia acordată o atenţie majoră activităţii în cadru ONU. "Am luat înainte de toate ONU, pen­tru că suntem de la 1 ianuarie 1990 membri nepermanenţi în Consiliul de Securitate şi aici avem prilejul, timp de doi ani, să promovăm cu mult succes şi cu ecou politica Partidului Comunist Român şi a statului nostru", se arăta încrezător li­derul comunist.

În timpul şedinţei, Ion Stoian a re­cu­noscut că în raporturile bilaterale ale RSR lucrurile nu stăteau bine cu ţările occidentale. Ministrul de Ex­ter­ne considera că pentru aceasta era necesar să fie reactualizat pla­nul de propagandă externă. "O atenţie mare trebuie să dăm propagandei noastre în exterior în toate formele posibile, în forme noi, variate. Să vedem cum facem cu invitarea de ziarişti, de personalităţi politice. Să iniţiem astfel de acţiuni", puncta demnitarul. Ion Stoian era conştient de necesitatea ca materialele de propagandă despre Ro­mânia să fie "în forme adecvate", "înghiţibile".

Şedinţa Biroului Executiv al Con­si­liului de conducere al MAE s-a în­cheiat prin repetarea de către minis­trul Ion Stoian a faptului că "la baza muncii noastre trebuie să stea docu­mentele partidului" şi a atras aten­ţia la respectarea discreţiei în mun­că şi la păstrarea secretului de către toţi diplomaţii Republicii Socialiste România. Concluzia şedinţei respective a fost aceea de a se întocmi un plan de obiective pentru anul 1990, centralizat pe ideile reieşite după desfăşurarea Congresului al XIV-lea al PCR. N-a mai fost cazul, fiindcă, în nici o lună, regimul comunist al lui Nicolae Ceauşescu a fost schimbat.

×
Subiecte în articol: special