Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
● Construcţia dosarului: Documentele de "cadre" privindu-l pe Ion Frăţilă au fost întocmite în anul 1961, cu ocazia demarării procedurilor de intrare în Partidul Muncitoresc Român. Conform procedurii, Frăţilă şi-a întocmit autobiografia, colegii cu vechime în partid i-au făcut recomandări, iar cadristul Exploatării miniere din Filipeştii de Pădure (jud. Prahova), unde era angajat ca mecanic, s-a deplasat în localitatea natală - Fieni (jud. Dâmboviţa) - pentru a strânge date despre familia sa. Cel mai recent document din dosarul lui Ion Frăţilă datează din 1962, când şeful biroului organizaţiei de bază din Exploatarea minieră Filipeştii de Pădure a confirmat că în perioada "candidaturii" a avut o ţinută irepro-şabilă şi merita să fie primit în PMR.
● Date biografice: Ion Frăţilă a început activitatea de partid încă din primul an de şcoală profesională, devenind membru al Uniunii Tineretului Muncitoresc în 1954. În anul următor s-a înscris în sindicat, remarcându-se ca un bun comunist. Imediat după terminarea liceului, în 1961, a început procedurile pentru intrarea în Partidul Muncitoresc Român, devenind candidat. Cu acestă ocazie şi-a redactat şi autobiografia: "M-am născut la 16 februarie 1939 în comuna Fieni, raionul Pucioasa (Târgovişte), regiunea Ploieşti. Sunt salariat al Exploatării miniere Filipeştii de Pădure, în funcţia de mecanic. Atât eu, cât şi părinţii mei nu ne-am schimbat numele. Nu posed nici o avere personală şi nu am nici de moştenit nimic.
Tatăl meu se numeşte Frăţilă V. Ion. Atât în trecut, cât şi în prezent a fost muncitor la Fabrica de ciment «Ilie Pintilie» Fieni. Are o avere în prezent de 0,75 ha. Locuieşte în prezent în comuna Fieni, raionul Târgovişte, regiunea Ploieşti. În trecut nu a făcut nici un fel de politică. Mama mea se numea Frăţilă Eleonora şi este decedată din anul 1942. Tatăl meu s-a căsătorit cu Cîineş Eugenia. (...)
Am făcut şcoala elementară de 7 ani în comuna Fieni. În timpul şcolarizării am avut profesori pe următorii tovarăşi: Georgescu Alexandru, Georgescu Elena, Croitoru Elena, Codrescu Elena etc. Toţi locuiesc în prezent în Fieni. Iar colegi următorii tovarăşi: Ursache Mihai, Milea Ion, Constantinescu Ion, Despa Mariana, Sora Mihai, Sora Ilie şi alţii. După terminarea şcolii elementare am dat examen la Şcoala Profesională Metalurgică Târgovişte reuşind fără loc şi fiind repartizat la Şcoala Profesională Filipeştii de Pădure, cu sediul în Fieni, întrucât Şcoala Profesională de la Filipeşti era în construcţie. După terminarea anului I am fost mutat la Filipeştii de Pădure, (oraşul minier). Aici am terminat Şcoala Profesională şi am fost repartizat la E.M. Filipeştii de Pădure, unde sunt şi în prezent. Am avut ca profesori următorii tovarăşi: Filip Dumitru, Meculescu Ion, Meculescu Elena şi alţii. Iar colegi pe următorii: Pală Vasile, Moise Marin, Socol Valeriu, Ancuţa Cornel, Duminică Marin, Duminică Constantin şi alţii.
După cum am arătat mai sus, după terminarea şcolii am fost repartizat la Exploatarea Minieră Filipeştii de Pădure, în anul 1957, la atelierul mecanic, având ca şef de secţie pe tov. Felea Gheorghe, iar ca maiştri pe tov. Oşan Ştefan şi Ivan Gheorghe. Nu deţin nici o funcţie în altă întreprindere nici benevol şi nici prin contract. Nu am fost niciodată în străinătate şi nici nu am fost condamnat penal. Nu cunosc nici o limbă în afară de cea maternă. Nu am rude în străinătate".
Ion Frăţilă avea patru fraţi, doi din prima căsătorie a tatălui şi doi din a doua. Soră "bună" îi era Maria, născută în anul 1935, muncitoare la Fabrica Steaua Electrică Fieni. Era membră a UTM şi căsătorită cu Ion Pascale. Frate de mamă şi de tată îi era şi Vasile, născut în 1930, muncitor la "bază", membru PMR, care la data întocmirii dosarului lui Ion Frăţilă (1961) urma cursurile şcolii de partid de un an. În trecut, Vasile Frăţilă fusese preşedinte al Consiliului Raional Pucioasa. Cei doi fraţi vitregi se numeau Elionora, născută în 1943, casnică, şi Mircea, născut în 1944, elev, ambii membrii ai UTM.
● Studii: Şcoala Profesională din Fieni, continuată la Filipeştii de Pădure (1954-1957); Liceul din Filipeştii de Pădure (1957-1961); Şcoala de partid de un an pentru cadre UTC din Bucureşti (1964-1965); Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative din cadrul Academiei de Ştiinţe Social-Politice "Ştefan Gheorghiu" din Bucureşti, curs fără frecvenţă (1969-1973).
● Moment-cheie în ascensiunea politică: Ion Frăţilă a primit carnetul de membru al PMR în noiembrie 1962. Însă partidul l-a promovat în funcţii politice înaintea acestui eveniment - în octombrie 1962 a părăsit munca de mecanic la Exploatarea Minieră Filipeştii de Pădure, pentru funcţia de inspector de personal şi învăţământ. În referatul de admitere în PMR, secretarul organizaţiei de bază de la Exploatarea Minieră făcea următoarele aprecieri: "Tov. Frăţilă Ion, pe timpul cât a lucrat în cadrul E.M. Filipeştii de Pădure, a avut o atitudine tovărăşească şi se bucură de popularitate. În timpul candidaturii a căutat să muncească pentru ridicarea nivelului politic şi ideologic, a luat parte la adunările generale, luând cuvântul la şedinţe şi ridicând probleme sănătoase pe linie de producţie, fapt ce a făcut ca tov. Frăţilă Ion să fie scos din producţie pentru muncă politică în cadrul Comitetului raional UTM ca secretar al Comitetului UTM la Exploatarea Minieră Filipeştii de Pădure.
În întreaga sa activitate, tov. Frăţilă Ion nu a manifestat delăsare sau comportare neplăcută pentru ducerea sarcinilor ce i-au stat în faţă la bun sfârşit.
A căutat în permanenţă să studieze material politic şi cu caracter profesional. Nu s-a manifestat a avea lipsuri".
● Carieră politică: Imediat după admiterea în PMR, Frăţilă a fost promovat în conducerea politică a regiunii Ploieşti. În virtutea vârstei, a ocupat funcţii la vârful UTM, care, conform procedurii, cereau apartenenţa la "partidul mare". Aşadar, din 1962 Ion Frăţilă a fost membru în Comitetul regional al UTM Ploieşti, timp în care a urmat Şcoala de partid pentru cadrele tineretului comunist de la Bucureşti (septembrie 1964 - iunie 1965). După absolvire a fost numit în următoarele funcţii: şef al comisiei de propagandă al Comitetului regional UTC Ploieşti (iunie 1965 - noiembrie 1966); prim-secretar al Comitetului raional UTC Târgovişte (noiembrie 1966 - februarie 1968); secretar pentru probleme de propagandă al Comitetului judeţean UTC Dâmboviţa (februarie 1968-1969). În 1969 a început Academia de Ştiinţe Social-Politice "Ştefan Gheorghiu", Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative, cursuri fără frecvenţă (1969-1973). După obţinerea licenţei a ocupat posturile: instuctor al Comitetului judeţean de partid Dâmboviţa (din 1973); şef de catedră la Cabinetul judeţean de partid Prahova (până la 10 noiembrie 1974); secretar pentru probleme de propagandă al comitetului municipal de partid şi vicepreşedinte al comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Târgovişte (10 noiembrie 1974 - 18 octombrie 1977); prim-secretar al Comitetului municipal de partid Târgovişte (18 octombrie 1977 - octombrie 1979); instructor al CC al PCR (octombrie 1979 - 24 mai 1982); prim-secretar al Comitetului judeţean de partid şi preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Vaslui (24 mai 1982 - 28 noiembrie 1987) şi Prahova (28 noiembrie 1987 - 22 decembrie 1989).
● Critica şi autocritica: În recomandarea finală de admitere în rându PMR, din 1962, şeful organizaţiei de bază de la Exploatarea Minieră Filipeştii de Pădure a consemnat: "Ca o lipsă a tov. Frăţilă s-a constatat că este puţin cam timid".
● Amintiri şi memorii: Nici unul dintre foştii componenţi ai CPEx care au dat interviuri ori şi-au publicat memoriile nu povestesc episoade al căror protagonist să fi fost Ion Frăţilă.
