Legea raţionalizării pentru anul 1989

Ultima şedinţă a Marii Adunări Naţionale din anul 1988 a emis la 2 decembrie o hotărâre privind raţionalizarea produselor alimentare şi a celor de "larg consum". Deşi pentru populaţie legea însemna un nou an de foame, regimul susţinea că măsura venea în sprijinul "oamenilor muncii", pentru a se distribui "raţional" hrana şi produsele industriale.

De buna aplicare a planului de raţionalizare se ocupau Ministerul Agriculturii, Ministerul Industriei Alimentare, Ministerul Contractării şi Achiziţionării Produselor Agricole, consiliile populare, unităţile agricole de stat şi cooperatiste. Aceste instituţii trebuiau să ia "măsuri pentru realizarea producţiei vegetale şi animale la nivelul cerinţelor noii revoluţii agrare, a fondului de stat planificat, valorificarea mai intensă a disponibilităţilor de la populaţie, potrivit sarcinilor rezultate din Programul unic de creştere a producţiei agricole în gospodăriile personale".

În 1981, regimul a adoptat un program de raţionalizare a alimentelor şi produselor de larg consum. De atunci, periodic, se întocmeau planuri privind produsele ce urmau să fie puse pe piaţă pentru populaţie. Ultimul act normativ în acest sens a fost adoptat de Marea Adunare Naţională la 2 decembrie 1988, pentru întregul an 1989: "Programul de autoconducere şi autoaprovizionare privind asigurarea bunei aprovizionări a populaţiei cu produse agroalimentare şi bunuri industriale de consum pe anul 1989".

I. Cu privire la produsele agroalimentare

Potrivit programului, aprovizionarea populaţiei se bazează pe realizarea producţiilor planificate şi respectarea întocmai a prevederilor legii privind asigurarea fondului de stat, iar răspunderea pentru îndeplinirea integrală a acestor sarcini şi încadrarea în cantităţile stabilite pentru consumul propriu revin consiliilor populare, ca organe ale autoconducerii teritoriale.

În scopul îndeplinirii prevederilor programului de autoconducere şi autoaprovizionare, Ministerul Agriculturii, Ministerul Industriei Alimentare, Ministerul Contractării şi Achiziţionării Produselor Agricole, consiliile populare, unităţile agricole de stat şi cooperatiste vor lua măsuri pentru realizarea producţiei vegetale şi animale la nivelul cerinţelor noii revoluţii agrare, a fondului de stat planificat, valorificarea mai intensă a disponibilităţilor de la populaţie, potrivit sarcinilor rezultate din Programul unic de creştere a producţiei agricole în gospodăriile personale.

Cantităţile de produse alimentare prevăzute să fie livrate au fost fundamentate pe cerinţele Programului de alimentaţie ştiinţifică, diferenţiate pe judeţe, oraşe şi centre muncitoreşti, în funcţie de numărul populaţiei, de ponderea personalului muncitor, eforturile depuse în producţie, ţinând seama, totodată, de gospodărirea judicioasă şi valorificarea superioară a produselor agroalimentare destinate fondului pieţei.
La principalele produse agroalimentare sunt prevăzute următoarele cantităţi: carne, peşte, lapte, alte produse de origine animală, grăsimi vegetale, zahăr, produse zaharoase.

Carne, produse din carne, grăsimi -  1.150 mii tone; Peşte şi produse din peşte - 340 mii tone; Lapte şi produse lactate proaspete - 9.500 mii hl; Brânzeturi - 105 mii tone; Unt şi margarină - 90 mii tone; Ulei comestibil - 205 mii tone; Zahăr - 330 mii tone; Produse zaharoase, de patiserie şi cofetărie - 600 mii tone; Ouă - 3.200 mil. bucăţi.
La carne şi produse din carne se vor livra peste 500 mii tone carne tăiată, iar diferenţa se va livra sub formă de preparate din carne, conserve şi produse culinare, cu adaosurile corespunzătoare.

Asigurarea consumului populaţiei se va face în funcţie de numărul de animale în acest scop pe întreaga ţară, pentru municipiul Bucureşti şi fiecare judeţ. În acest scop, consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, ca organe teritoriale ale autoconducerii şi autoaprovizionării, vor lua măsuri hotărâte pentru asigurarea efectivelor stabilite şi a greutăţii la tăiere, precum şi pentru îndeplinirea integrală a sarcinilor de livrare la fondul pieţei. În condiţiile în care se realizează depăşirea greutăţii la tăiere, sporul de producţie se constituie ca resursă suplimentară pentru fondul de consum local.
În cazul în care nu se realizează greutatea prevăzută la tăiere, judeţului respectiv nu i se va suplimenta numărul de animale repartizat.
Aplicarea fermă a acestui program de tăiere, pe judeţe, în raport cu populaţia care urmează a fi aprovizionată din fondul de stat, va conduce ca fiecare judeţ să-şi asigure necesarul de carne şi produse din carne.

La numărul de animale care se vor asigura din fondul de stat se adaugă cantităţile de porcine, ovine şi păsări care se realizează în gospodăriile populaţiei.
Au fost stabilite măsuri pentru diversificarea sortimentelor, de mâncăruri gătite, care vor asigura meniuri variate şi complete.
La peşte şi produsele din peşte se vor livra 340 mii tone, din care 160 mii tone sub formă de peşte ca atare, iar diferenţa se va livra (cu adaosurile corespunzătoare) sub forma de semiconserve, preparate şi mâncăruri.

Ministerul Industriei Alimentare şi Ministerul Agriculturii vor acţiona pentru creşterea producţiei de peşte din apele interioare şi Marea Neagră, precum şi a cantităţilor de peşte oceanic. De asemenea, va fi îmbunătăţită structura sortimentală şi calitatea produselor prelucrate din peşte, prin respectarea strictă a tehnologiilor şi reţetelor de fabricaţie.
Ministerul Industriei Alimentare va lua măsuri pentru creşterea şi diversificarea producţiei de patiserie, îmbunătăţirea calităţii şi prezentării produselor zaharoase.
La ulei comestibil şi zahăr, desfacerile către populaţie se vor asigura potrivit reglementărilor în vigoare.

Grâu pentru pâine şi făină, porumb pentru mălai şi alte produse din cereale:
Grâu pentru pâine şi faină - 2.800 mii tone; Porumb pentru mălai - 500 mii tone; Paste făinoase - 87 mii tone; Biscuiţi - 115 mii tone; Orez decorticat, fulgi şi expandate din cereale - 126 mii tone.
La stabilirea cantităţilor pentru desfacere de grâu pentru pâine şi făină şi porumb pentru mălai s-a luat în calcul populaţia din oraşe şi centre muncitoreşti, personalul muncitor navetist şi cel cu locul de muncă în comune, precum şi populaţia din zonele de deal şi munte, neproducătoare de cereale, care contractează şi livrează produse vegetale şi animale.

Membrii cooperatori care lucrează în cooperativele agricole de producţie situate în zonele producătoare de cereale, membrii de familie aflaţi în întreţinerea acestora, pensionării sau alţi cooperatori inapţi de muncă urmează să fie aprovizionaţi de cooperativele agricole de producţie cu pâine, făină şi mălai din cantităţile prevăzute pentru retribuirea muncii.
Unităţile agricole cooperatiste vor asigura pâine şi făină membrilor cooperatori şi mecanizatorilor care lucrează pentru cooperativele agricole, corespunzător cantităţilor de grâu cuvenite, potrivit legii, pentru zilele muncă efectuate folosindu-se în acest scop brutăriile şi morile din comune.

Legume, cartofi, fructe şi struguri:
Cartofi - 1.500 mii tone (de toamnă - 1.200 mii tone; timpurii şi de vară - 300 mii tone); Legume - 3.000 mii tone; Fasole boabe şi mazăre - 50 mii tone; Fructe - 600 mii tone; Struguri - 250 mii tone.

Totodată, în anul 1989, se vor livra la fondul pieţei 215 mii tone conserve de legume, 50 mii tone bulion şi 84 mii tone conserve din fructe.
Pentru buna aprovizionare a populaţiei cu legume, cartofi şi fructe, Ministerul Agriculturii va lua măsuri pentru asigurarea cantităţilor prevăzute la fondul de stat şi a transportului operativ al acestora către pieţe şi unităţile de desfacere, întărirea controlului asupra sortării, depozitării şi livrării produselor. De asemenea, Ministerul Comerţului Interior va acţiona pentru preluarea integrală a fondului de marfă planificat, modernizarea reţelei de desfacere şi realizarea unui comerţ civilizat.

În scopul asigurării cantităţii în aprovizionare până la noua recoltă s-a prevăzut însilozarea pentru fondul pieţei a următoarelor cantităţi, care vor fi desfăcute în semestrul I 1989:
Cartofi de toamnă - 550 mii tone la 1 ianuarie 1989; Legume de câmp - 180 mii tone la 1 ianuarie 1989 (din care: ceapă - 60 mii tone la 1 ianuarie 1989; rădăcinoase - 67 mii tone la 1 ianuarie 1989; varză - 40 mii tone la 1 ianuarie 1989); Fructe şi struguri - 170 mii tone la 1 ianuarie 1989 (din care: mere - 159 mii tone la 1 ianuarie 1989; struguri - 10 mii tone la 1 ianuarie 1989); Produse semiindustrializate - 25 mii tone la 1 ianuarie 1989.
La cantităţile de produse agroalimentare care se repartizează prin fondul de stat se adaugă cantităţile de lapte şi produse lactate, cereale, legume, cartofi şi fructe realizate în gospodăriile populaţiei, precum şi cele obişnuite de membrii cooperatori în cadrul retribuirii în natură.

II. Cu privire la produsele industriale

Pentru buna aprovizionare a populaţiei se vor asigura cantităţi corespunzătoare de mărfuri într-o gamă sortimentală diversificată cu articole noi, de nivel tehnic şi calitativ superior.
În cadrul mărfurilor prevăzute să fie livrate la fondul pieţei s-a avut în vedere îmbunătăţirea structurii prin asigurarea într-o proporţie sporită a sortimentelor din clasele de calitate superioară, extra şi lux, crearea de noi produse cu grad ridicat de prelucrare, execuţie, finisaj şi prezentare, în vederea satisfacerii cerinţelor diferitelor categorii de cumpărători.
La repartizarea în cadrul judeţelor a produselor industriale se va avea în vedere aprovizionarea prioritară, cu întreaga gamă de sortimente, a municipiilor şi centrelor muncitoreşti.

Mărfuri textile – încălţăminte:
La principalele produse textile - încălţăminte s-au stabilit creşteri, îndeosebi la sortimentele pentru copii şi tineret, fiind prevăzute următoarele cantităţi: Confecţii textile - 21.000 mil. lei (din care: paltoane şi haine de iarnă - 4.500 mii buc.; pardesie, raglane, canadiene bluze de vânt - 2.500 mii buc.; pantaloni - 6.500 mii buc.; rochii şi capoate - 5.800 mii buc.; cămăşi şi bluzoane - l7.500 mii buc.); Tricotaje (tricotaje din fire tip lână - 36.600 mii buc.; tricotaje din fire bumbac pentru nou-născuţi - 24.000 mii buc.; lenjerie scămoşată din fire tip bumbac - 15.500 mii buc.; ciorapi - 144.000 mii per.; Încălţăminte - 82.550 mii per.)
Ministerul Industriei Uşoare, unităţile cooperaţiei şi industriei mici vor lua măsuri pentru diversificarea sortimentală la toate grupele de produse, asigurarea cantităţilor la articole de cerere curentă şi de strictă necesitate, în funcţie de sezon, în special la confecţii, tricotaje, încălţăminte, prin valorificarea superioară a materiilor prime din producţia internă şi a materialelor recuperabile.

Bunuri de folosinţă îndelungată, articole de uz casnic şi gospodăresc şi alte mărfuri industriale:
Cantităţile prevăzute la principalele produse asigură aprovizionarea populaţiei astfel: Radioreceptoare şi radiocasetofoane - 540 mii buc.; Televizoare - 325 mii buc.; Frigidere - 200 mii buc.; Maşini de spălat rufe - 270 mii buc.; Aspiratoare de praf - 160 mii buc.; Biciclete - 280 mii buc.; Autoturisme de oraş - 60 mii buc.; Mobilier din lemn - 6.300 în valoare de mil. lei.

În anul 1989 se vor livra produse noi cu parametri tehnico-funcţionali superiori, într-o structură îmbunătăţită pe clase de calitate; totodată, va continua acţiunea de modernizare a produselor existente, ridicarea nivelului calitativ şi a fiabilităţii în exploatare.
La unelte de uz agricol şi gospodăresc, precum şi la materialele de întreţinere şi reparare a locuinţelor, fondul de mărfuri asigură aprovizionarea populaţiei la oraşe şi sate.

La combustibili solizi se prevede creşterea în continuare a ponderii cărbunilor în aprovizionarea populaţiei.
Pentru menţinerea stării de sănătate a populaţiei se prevăd cantităţi corespunzătoare de medicamente, alte produse farmaceutice.
Ministerul Sănătăţii va urmări livrarea judicioasă pe teritoriu a acestora în structura sortimentală, organizând acţiuni, prin cadrele sanitare, pentru promovarea mai largă a factorilor naturali de cură terapeutică, respectarea tratamentelor corespunzător prescripţiilor medicale şi combaterea abuzului de medicamente.