Constănţean fiind, îmi petrec vacanţele la mare, vizitând staţiunile de pe ţărmul Mării Negre de cel puţin trei-patru ori pe an. În vara aceasta am fost în două perioade diferite la Mamaia. Cazarea şi serviciile ireproşabile dovedesc o incontestabilă grijă din partea Centralei ONT "Litoral" pentru oaspeţii săi. Am rămas însă surprins de neglijenţa - greu de acceptat - în care sunt redactate în limba engleză în care sunt redactate unele anunţuri în scop publicitar adresate turiştilor străini.
Astfel, pe unele afişe anunţând programul şi amplasamentul unor recunoscute unităţi de alimentaţie publică au fost lipite benzi tipărite (!), care îl informează pe turist că acolo va avea parte de un "Agrement". Este clar că intenţia traducătorului, mai puţin instruit, a fost de a spune că este vorba de "agrement". Din nefericire (pentru ei şi turist) cuvântul "Agrement" în limba engleză înseamnă, conform lucrării "English Romanian Dictionary" de Leon Leviţchi şi Andrei Bantaş, următoarele: acord; înţelegere; învoială. Desigur, cetăţeanul străin a stat puţin pe gânduri şi, probabil, până la urmă curiozitatea sa a învins, vizitând localul şi aşteptând să vadă la ce trebuie să îşi dea acordul şi ce învoială trebuie să facă.
Alte afişe - tipărite cu litere negre pe fond galben - sar vioaie în ajutorul aceloraşi turişti, informându-i că-şi pot procura oarece bunuri din anumite magazine numai pe "device". S-ar părea că traducătorul s-a gândit la "devize" valută străină. Acelaşi dicţionar însă ne lămureşte că: "device" se traduce în: (1) mecanism; dispozitiv; (2) deviz (de cheltuieli); (3) plan, schemă, proiect; (4) procedeu stilistic.
După citirea frumosului anunţ, oaspetelui nu-i rămâne decât strădania de a hotărî ce dispozitive, proiecte sau aparate trebuie să se prezinte la magazin şi ce procedee stilistice să utilizeze în cazul în care ar dori să cumpere ceva.
"Device" şi "Agrement" au altă scriere în engleză, dar nu voi divulga secretul. Pentru cei interesaţi să afle le stă la dispoziţie o iarnă lungă de căutat în dicţionare (ing. Nicolae Carp, Aleea Terasei 6, bl. R2, ap. 5, et. 11, Sectorul 4, Bucureşti)
Iulian Iusan din Tg. Mureş, str. Măgurei, nr. 21/3 a citit în paginile unei reviste, cu totul întâmpător, despre preocupările colectivului de medici de la Întreprinderea de Medicamente "Terapia" din Cluj-Napoca, privind lansarea pe piaţă a preparatuui medica "Aspacardin". "Constatările după o lună de tratament sunt de necrezut. Aproape că sunt alt om. Medicamentul, (puţin cunoscut de medici şi mai ales de bolnavi), are deosebite calităţi, reducându-mi considerabil evoluţia bolii, angină pectorală. Bineînţeles, nu fără o competentă administrare şi recomandare medicală. E îmbucurător să aflăm că strădaniile specialiştilor întru sănătatea noastră dau roade scontate!"
Cele semnalate de petiţionara Petronela Cenan din oraşul Vulcan, în legătură cu infiltraţiile prove-
nite de la sifonul de pardoseală în baie şi deteriorarea tencuielii, precum şi banii achitaţi pentru o uşă de baie, fără ca ea să fie înlocuită,
s-au adeverit. Numai că, în răspunsul Consiliului Popular al judeţului Hunedoara, reiese că petenta nu a fost înregistrată în condica de audienţe a conducerii EGCL Vulcan şi deci, acesta nu era în cunoştinţă de cauză privind defecţiunile din apartament. E drept că s-a adresat cuiva de la EGCL Vulcan, dar nu celor în măsură să rezolve remedierile. Pentru tergiversarea lucrării respective se fac vinovaţi maistru I. Avasiloaie şi tehniciana Maria Urâţescu, şefa sectorului fond locativ, care au fost sancţionaţi cu diminuarea retribuţiei cu 10% pe luna septembrie a.c.
Ca răspuns la sesizarea Asociaţiei de locatari din Timişoara, str. Ştefan Stâncă, nr. 42-44, cum că imobilul n-a fost racordat la reţeaua de gaze naturale a municipiului. Consiliul popular al municipiului Timişoara ne aduce la cunoştinţă că, din evidenţele sale, nu rezultă că, la imobilul respectiv, a fost prevăzută această racordare. Solicitarea locatarilor va fi supusă atenţiei colectivului care elaboreză propunerile de racord la reţeaua de gaze naturale în cadrul cotei pe anul 1989.
Rândurile de mai jos sunt semnate de Ioan Badiu din Cluj Napoca, str. Republicii, nr. 28, căruia i se alătură alţi câţiva turişti. Împreună au petrecut vacanţa de vară în staţiunea Covasna, dornici de a cunoaşte cât mai multe din împrejurimile zonei, s-au "înarmat" cu Ghidul turistic şi au pornit la drum. "Mare ne-a fost mirarea când, în comuna Voineşti, la o staţie auto pe o mică plăcuţă am citit anunţul: Cetatea Dacică se află la două ore şi jumătate de drum de aici! Atât! Nimic în plus din tot ce-i putea orienta pe curioşi, aşa că am por-
nit-o voiniceşte, descoperind-o pe culmea unui munte. Ruinele cetăţii ne dădeau de înţeles că aici, cândva existase o intensă activitate. E curios, totuşi, de cât «mister» o înconjoară. Credem că punctarea ei în cartea Ghidului n-ar fi lipsită de interes. Altfel, ar continua să fie şi mai mult învăluită de ignoranţă şi nepăsare".
Maria Bogdan Radu - Flacăra, nr. 43/1989