x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Special Metroul, ultima staţie

Metroul, ultima staţie

de Iulia Barbu    |    01 Apr 2009   •   00:00
Metroul, ultima staţie
Sursa foto: Radu Cristescu /Agerpres

Martie, 1989, ultimele planuri, ultimele pregătiri. Câteva luni mai târziu, magistralele pe care le voia funcţionabile în 1991 erau umplute cu apă şi lăsate în aşteptare.



Stenograma şedinţei Comitetului Politic Executiv al CC al PCR din ziua de 31 martie 1989.

Raport privind punerea în func­ţiune a magistralei a treia şi pro­puneri de dezvoltare în continuare a metroului.

● Tov. Nicolae Ceauşescu: În august urmează să se dea în funcţiune şi linia care se constru­ieşte acum. Întreprinderea de construcţii spune că nu mai are de lucru, că deja au scos o serie de scuturi şi le ţin deja pe câmp că nu au de lucru. Le-am spus că trebuie să în­ceapă să caute să mergem în străi­nătate deja, că au căpătat experienţă şi lucrează bine. Discutasem anterior să prelungim traseul până aproape de comuna Dudeşti, la Policolor.

● Tov. Elena Ceauşescu: Până aproape de Brăneşti.

● Tov. Nicolae Ceauşescu: Până aproape de Dudeşti şi dincoace îl facem pe Griviţa până în Bucureştii Noi. Câte staţii facem, acest lucru o să-l discutăm, nu stabilim aici. Trebuie să se ţină seama de distanţele pe care le-am stabilit. Să se facă proiectul! În perspectivă, să vă gândiţi că eventual va trebui să mergem pe Colentina până sus la comuna Voluntari şi pe Rahova prin Piaţa Unirii, Piaţa Coşbuc, până sus, dar acestea să le mai studiem. Acum să înceapă să pregătească proiectul, ca să şi înceapă! Ei propun aici finele lui 1991. Să fie la 23 august, cu 4 luni mai devreme, gata, tot în august 1991. Dar acestea o să le mai discutăm concret.
Dacă sunteţi de acord?
(Toţi tovarăşii sunt de acord.)


Maşina şi metroul
Martie, 1989, ultimele planuri, ultimele pregătiri. Câteva luni mai târziu, magistralele pe care le voia funcţionabile în 1991 erau umplute cu apă şi lăsate în aşteptare.

Spre final, spun specialiştii care au lucrat la metrou, banii erau din ce în ce mai puţini. Apuneau vremurile în care pentru magistrala a treia, granitul nu era privit ca un lux. Scările rulante se montau în staţiile de metrou numai dacă înălţimea era mai mare de patru metri. Nicolae Ceuşescu îşi dorea însă ca să prindă contur centrul administrativ-politic.

Ideea apăruse imediat după cutremurul din '77. Piaţa Unirii trebuia să arate ca orice altă piaţă din oraşele pe care le vizitase. Pentru asta, nu voia să fie deranjat de alte magistrale de metrou. Astfel, sfătuit de consilierii personali, a cerut ca zonele mărginaşe ale Bucureştiului de atunci să aibă racorduri de metrou şi nu linie directă spre centru.

Despre Drumul Taberei obişnuia să spună că un cartier de boieri nu are nevoie de metrou. Se vorbise de altfel despre un racord între Drumul Taberei şi Piaţa Eroilor sau Armata Poporului. Aceeaşi replică dezarmantă venea mereu: "Boierii nu au nevoie de metrou!", îşi aminteşte zâmbind inginerul Mihai Rusu. Nicolae Ceau­şescu îşi trimitea arhitecţii la specialiştii străini. Vizitele în afara ţării erau precedate de câteva ore de in­structaj. "Noi trebuia să refacem în ţară ceea ce vedea el în afară. Bineîn­ţeles că nu ieşeau la fel de bine, dar ne străduiam", îşi aminteşte Gheor­ghe Benzilă.

Înapoi, în România, în şedinţa din 31 martie. Nicolae Ceauşescu le cerea specialiştilor să pună la punct detaliile celor trei racorduri de metrou. Clasa muncitoare a ţării trebuia să ajungă de acasă la fabricile aflate la periferie. Cum lucrările la magistrala trei se încheiaseră deja cu câteva luni mai devreme, planurile erau în toi.

Cel dintâi racord (Nicolae Grigorescu - Titan - Linia de centură) a fost început în 1989, dar a fost dat în folosinţă abia între anii 2000 şi 2001. "După Re­voluţie s-a mai lucrat doar câteva luni la racorduri. Din păcate, nu mai erau bani. Astfel, ca să evităm accidentele, şantierul nefiind izolat, am făcut un prea plin de apă. Dacă lucrarea nu era etanşată, se surpa", a explicat in­gi­nerul Mihai Rusu.

În paralel cu racordul din zona Titan au fost demarate lucrările dinspre Gara de Nord spre Griviţa, Piaţa Chibrit, Pajura, Laromet. A avut acelaşi final, fiind dat în folosinţă abia câţiva ani mai târziu. Pe lista lui Nicolae Ceauşescu se mai găsea şi cel de-al treilea racord de metrou, de la Pieptănari spre Şoseaua Giurgiului. Lucrările nu au fost demarate. Timpul nu a mai avut răbdare.

×
Subiecte în articol: special nicolae metrou