x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Mircea Dinescu, premiat în Olanda şi editat la Moscova

0
Autor: Lavinia Betea 30 Sep 2009 - 00:00
Mircea Dinescu, premiat în Olanda şi editat la Moscova Ion Cucu/


De două decenii, biografia lui Mircea Dinescu şi exegezele poe­ziei sale sunt spaţii tulburate de interese mai mult sau mai puţin vădite.
 
"Cazul Dinescu" în fenomenologia dictatură ceauşistă-democraţie originală stă în puterea cercetărilor viitorului. În 1989, după cum dovedesc documentele păstrate la Budapesta din arhiva Radio Europa Liberă, Mircea Dinescu era contrapunctul numelui Ceauşescu.

Ne limităm în cele ce urmează la reprezentarea şi publicitatea ce i-o făcea postul din München cu observaţia că în "cazul Dinescu" din 89, românii nu aveau repre­zen­tarea alternativă a discursului oficial.

Poetul fusese scos din viaţa publică de la finele lui 1988, când acordase presei sovietice un interviu critic la adresa politicii lui Ceauşescu. Moment descris astfel de Sorin Alexandrescu în prefaţa volumului "Moartea citeşte ziarul" (Cartea Românească, 1990): "În 1988, Mircea Dinescu trece Rubiconul, părăseşte rezervaţia eticului şi a ficţiunii şi intră în lumea politicului. Decla­raţiile de la Radio Moscova şi de la congresul de la Berlin sunt acţiuni, fapte politice, şi nu literare".


UMOR ŞI DISPERARE

Reproducem cronologia mo­men­telor care au făcut din Mircea Dinescu o emblemă a disidenţei româ­neşti din aceeaşi prefaţă scrisă de profesorul Sorin Alexandrescu: "Pe 14 martie, stând la masă cu Dan Deşliu în restaurantul Uniunii, ei înţeleg că o misterioasă farfurie conţine aparatură electronică de înregistrare a discuţiei. Dinescu scrie o scrisoare de protest, un superb pamflet în acelaşi timp, preşedintelui Uniunii Scriitorilor. Acesta nu-i apreciază umorul.

Pe 14 martie, Dinescu este concediat din redacţia României Literare pentru motivul că ar întreţine relaţii prieteneşti cu ambasade occidentale, fără acordul prealabil al Uniunii. (...) 17 martie: Libération publică un interviu luat lui Dinescu, un rechi­zitoriu al sistemului din România. Autorul este pedepsit cu arest la domiciliu, izolat complet de lumea exterioară.

Se produce însă un fapt neaşteptat: mai mulţi scriitori de vază ai României scriu la 9 aprilie aceluiaşi pre­şedinte al Uniunii Scrii­torilor o scrisoare în care-i cer să-l apere pe colegul lor comun. (...) 10 aprilie: peste 60 de scriitori români în exil se declară solidari cu Dinescu şi cu ceilalţi scriitori români protestatari (...) 21 aprilie: poeme de Dinescu sunt publicate în Basarabia. 2 mai: ambasadorul Ma­rii Britanii protestează împotriva interdicţiei de a-l vizita pe Dinescu acasă. 21 iunie: Dinescu primeşte premiul festivalului internaţional de poezie de la Rotterdam. 22 iunie. Dinescu scrie o nouă scrisoare de protest preşedintelui Uniunii, în care umorul face loc disperării."

Până la capătul anului, în reviste literare din Franţa şi Germania vor apărea des poeme de Mircea Dinescu. La Radio Europa Liberă a fost evocat aproape seară de seară.

Primele secvenţe "libere"  ale TVR l-au avut în prim-plan pe Dinescu: "Mircea, fă-te că lucrezi!", îl îndemna actorul Ion Caramitru în miezul lui 22 decembrie 1989.


LUMINA DE LA RĂSĂRIT
"Moartea citeşte ziarul", volum alcătuit din 43 de poeme, are o singulară istorie. Propus spre editare în 1988, fusese refuzat. Precis nu vor şti nici istoricii de ce, căci dovezile birocratice ale arhivelor au fost distruse în acest caz. Cale liberă speculaţiilor s-a voit a fi lăsată şi asupra vieţii de poet interzis şi obligat la domiciliu forţat: până acum nu s-a publicat nici o pagină din presupus voluminosul său dosar de Securitate din 1989.
În România lui '89, "Moartea citeşte ziarul" fusese, probabil, cea mai ştiută carte de poezie.

Radio Europa Liberă i-a consacrat o mulţime de cronici şi mese rotunde. În câteva rânduri, populara emisiune a lui Virgil Ie­run­ca "Povestea vorbei" difuzase lecturi din poemele lui Dinescu (a se vedea scriptul ediţiei din 14 iunie 1989, reprodus în cele ce urmează aşa cum s-a păstrat în arhivele din Budapesta).  Î

n vară, o anume editură Rodopi din Amsterdam îl tipărise - în limba română -, pre­faţat de Sorin Alexandrescu (în acel moment profesor la Universitatea din Amsterdam şi fondatorul Co­mitetului pentru Apărarea Drepturilor Omului din România la Am­sterdam). Iar festivalul inter­na­ţional de poezie de la Rotterdam l-a premiat pe autorul lui.

Din tumultosul circuit al poe­melor din "Moartea citeşte ziarul" s-a estompat însă în momentul de simetrie, consumat la finele lui '89. În fierbinţeala încâlcită a ajunului de Crăciun, ştirea că apăruseră şi la Moscova poemele lui Dinescu n-a mai fost senza­ţională.

Aşa se face că abia la începutul lui ianuarie 1990, corespondenţa Loretei Ie­şa­nova de la Radio Moscova a fost difuzată de Radio Europa Liberă. Amintind interviul acordat la Radio Moscova în 1988 de Mircea Dinescu, Ieşanova anunţa că "în zilele fierbinţi de decembrie ale anului trecut, când sub presiunea urii, într-o încleştare scurtă şi înverşunată, cădea regi­mul dictatorial al lui Ceauşescu, la Moscova, la editura Molodaia Gvardia, a văzut lumina zilei volumul de versuri al cunoscutului poet român Mircea Dinescu".
Din închisoarea ce fusese România, fugise însă, între timp, şi muza Poeziei.
Citeşte mai multe despre:   special

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de