Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La mijocul lunii octombrie, toamna îşi intrase în drepturi şi în 1989. Revistele Femeia şi Moda prezentau ultimele tendinţe în modă pentru sezonul toamnă-iarnă. Cât timp temperaturile de afară încă mai permiteau, era recomandată purtarea tricotajelor, în diverse modele şi culori. Multe dintre doamne şi domnişoare "ţin să le croşeteze singure", asigura Aneta Popescu în revista Femeia, iar pentru cele care nu aveau îndemânare sau timp, exista "Tricotextil". Atributele noilor tricotaje erau "fineţea, subtilitatea coloristică în care sunt îngemănate culori vii".
TRICOTAJE VESELE ŞI COLORATE
Culoarea dominantă a toamnei lui 1989 era bejul, prezent în compleurile fustă-jachetă pentru toate vârstele. Pentru fustă negru, ca o culoare de fond, dar şi nuanţele deschise de crem, ivoar sau chiar şi alb. Albul se pare că nu s-a demodat niciodată. Era prezent şi în creaţiile toamnei, chiar şi pentru un compleu elegant cu încrustaţii în aceeaşi culoare. Restul modelelor - "adevărate mozaicuri de culori, dar cu o artă desăvârşită a alăturării lor. Fie că e vorba de pete de culoare, albastru şi roşu pe un fond alb, fie că e vorba de uriaşe flori, aruncate cu grija de a nu încărca, sau pur şi simplu de rozete «desenate», pretext doar pentru a aduce o pată de culoare, şi jachete în alb şi negru, tricotate în «picior de cocoş» inspirate din creaţia contextorilor de stofe şi mătase".
Pentru zilele mai reci, dar uscate ale toamnei, revista Femeia prezintă la "Lucru de mână" o jachetă tricotată într-o sumedenie de motive jacard. "Lucrată separat, fiecare parte a jachetei se începe pe un elastiv dublu, două ochiuri pe faţă, două ochiuri pe dos, după care se aşază motivele dorite.
Bine echilibrate, tonurile din gama de marouri se asociază cu alb, ornamentele realizând un interesant joc de triunghiuri, zigzaguri, motive geometrice şi chiar florale. Umerii, respectând linia modei, sunt mari, dau amploare. Jacheta are o imitaţie de guler cu o frumoasă nuanţă de oliv. Închisă bord-à-bord, jacheta se poartă cu o bluză călduroasă pe dedesubt şi cu un fular din tricot subţire sau din stofă într-o singură culoare, legat lejer peste decolteu". Pentru doamnele care vor această jachetă în alte nuanţe, se recomandă asocierea de alb cu tonuri de albastru, de la bleumarin până la bleu stins, alb cu tonuri de verde, de la verde crud la verde întunecat spre negru etc. Întotdeauna însă albul trebuie să fie absolut imaculat, numai aşa reuşind să dea strălucirea necesară, care să evidenţieze culoarea alăturată. Aflăm că pentru o reuşită desăvârşită firele trebuie să fie de aceeaşi calitate, să aibă aceeaşi grosime. Asocierea culorilor poate fi şi: alb cu tonuri de gri.
Ca o lecţie de culoare, aflăm că roşul şi galbenul, nuanţe calde, sunt potrivite în timpul iernii, iar bleul şi albastrul au tentă rece şi sunt mai nimerite în anotimpul ploios.
COMPLEURI RETRO PENTRU TINERE
Casa de Modă "Venus" din Bucureşti prezenta ultimele modele de jachete, sacouri şi pardesie: "Confecţiile acestei toamne, păstrând linia modernă, sunt realizate din ţesături în amestec, din stofe subţiri, într-o singură culoare sau în carouri. O jachetă cu umeri largi, închisă într-un mod aparte, completează nota de tinereţe a întregii ţinute. Bascul jachetei (dintr-un compleu jachetă şi fustă), croit pe bie, se armonizează cu platca tăiată pe aceeaşi linie, dând ţinutei un uşor aer retro". Aceasta este o ţinută recomandată tinerelor fete. O prezenţă permanent de câteva sezoane în garderoba tinerelor era pelerina. "Mereu elegantă, comodă, amplă, lejeră, cu aplicaţii gen volan pe faţă, pelerina se confecţionează din ţesături uşoare şi se dublează cu mătase."
REDINGOTE, DANTELE ŞI BRODERII
Ultimele zile de octombrie, mai răcoroase, prevesteau zilele reci ale iernii. Pentru a le întâmpina cum se cuvine întâi pe cele ale lunii noiembrie, colectivul de la "Arta Texilă" a creat colecţia de mantouri şi taioare, care aduce noi idei, bazate pe modele vechi - inspirate din arta populară românească. Pentru mantouri şi jachete, s-a folosit abaua călduroasă, în culori vii, cu predilecţie roşu şi negru. "I-au dat acestui material, ţesut din vechime, forma mantoului, comod, amplu din umeri, sau al redingotei pentru jachete, înscriindu-se în acest fel în tendinţa ce se vehiculează astăzi de a readuce moda într-o lumină mai sobră, uşor masculinizată." Ultimul secol adusese mult în modă materialul pepit - tipic pentru stilul clasic, fie că e vorba de tăietura dreaptă, fie amintind şi ea de redingotă. "Gulerele mari, în stil marinar, într-una din cele două culori, care se combină, alb sau negru, precum şi lizierele aduc nota aceea inegalabilă de eleganţă, netrecătoare, îndrăgită întotdeauna de femeia fără vârstă."
Întâlnim şi la acest modele broderii, asemănătoare cu cele ale lenjeriei, "lucrate cu rafinament şi marca unicatului, care constituie accentul, voga momentului". "Fireşte, nota de feminitate, pe care o preţuim, o aduc în mare parte pe o bluză sau o haină în genere dantelele şi broderiile. Şi oricât ar fi acum ele de ultimă oră, le vom păstra mereu în garderobă, fără a avea sentimentul că sunt vreodată demodate."
CEI TREI R ÎN COLECŢIA DE TOAMNĂ
Chiar şi în modă erau sugerate recuperarea, recondiţionarea şi refolosirea. Astfel, dintr-un pardesiu vechi se putea creea o rochie mantou, care avea în talie un basc ce imită taiorul şi era închisă cu două rânduri de nasturi. "Când pardesiul a rămas prea scurt, se poate face din el o scurtă elegantă. Partea de jos a confecţiei se ridică atât cât trebuie pentru a deveni terminaţia scurtei şi pentru a avea lejeritatea necesară. Linia de talie este asigurată prin realizarea unei pense care, pornind de pe umeri, să cambreze talia. Închiderea se face cu brandenburguri" - sfătuieşte Mioara Oglindă, şefa compartimentului de creaţie al Casei de Modă "Venus" din Bucureşti.
Nici hainele care păreau terne şi de nepurtat nu trebuiau aruncate sau stricate. Pentru un tricot lucrat în punct simplu sau pe un tricot mai vechi se puteau oricând "presăra" flori croşetate: flori de maci, imitaţii de dalii pitice, margarete, bujori, rochiţa răndunicii. Decorurile florale erau lucrate separat din resturi de fire, din bumbac sau din aţă de croşetat apoi se prindeau de îmbrăcămintea dorită cu punct de cusătură ascunsă. Unei fuste rămase prea scurte i se putea croşeta o terminaţie din bumbac asortat, lucrată tot separat şi prinsă apoi cu punct de feston.
Chiar dacă ieşiseră din modă, se recomanda păstrarea rochiilor şi bluzelor din ţăsături de fire naturale. "Unei rochii ce a avut un rever cu guler închis faceţi-o următoarea modificare: decoltaţi-o uşor şi lejer pe lângă gât, apoi adăugaţi-i un guler gen coleretă din material asortat şi plisat mărunt. Într-o altă variantă, prindeţi pe faţa bluzei, de la un umăr la altul, un volan tăiat pe bie, care să acopere un eventual decolteu în V sau o platcă ce s-a deteriorat. Fixat în cusătura mânecii, acest volan lejer, inegal ca lungime, acoperă doar jumătate din celălalt umăr şi este asortat culorii bluzei."
ŢINUTE COLORATE PENTRU SPORTIVI
Personelor active li se recomanda "o ţinută sport, practică, decontractată şi tinerească, compleuri din tercot sau stufe fantezi cu garnituri asortate din acelaşi tercot, catifea sau alte materiale în desene şi culori coordonate". La modă erau bluzoane de diferite lungimi, atât funcţionale cât şi estetice: buzunare, gulere mari, manşete, nasturi, plătci, epoleţi, etc., asortate cu pantaloni moderni, cu diverse croieli sau fuste "mini" ori "maxi".
Accesoriile care însoţeau acest tip de îmbrăcăminte trebuia să fie în acelaşi stil şi includeau ciorapi şi şosete multicolore, şaluri, căciuli, mănuşi, diferit colorate, dar bine asortate.
"Culorile vor fi în tente de maro, negru, kaki ? înveselite de tonurile accesoriilor sau în combinaţii foarte vii: ciclam, roz, galben, verde, violet ş.a. «temperate» de astădată de tonurile neutre ale accesoriilor. Va fi o trecere plăcută şi necesară spre mantourile «grele» şi monotone ale iernii ce se apropie."
Citește pe Antena3.ro
