Primele realizări de prestigiu ale noului an

În urmă cu 20 de ani, tovarăşul Nicolae Ceauşescu adresa cuvinte de laudă tuturor cetăţenilor români încă din prima zi a anului pentru realizările obţinute în muncă. Iar raportările de depăşire a planului, încă din primele zile ale anului, erau pe măsura laudelor primite. Unităţile care lucrau la foc continuu erau primele care se prindeau în competiţia pentru râvnitul titlu de "Erou al muncii socialiste".

3 Ianuarie 1989. În urmă cu 20 de ani, Revelionul reprezenta şansa de a te remarca prin muncă. Iar românii păreau dornici să profite din plin de această oportunitate. Presa zilei era plină de relatări despre entuziasmul clasei muncitoare, mândră de rezultatele deosebite obţinute în muncă. Nici vorbă de artificii, şampanie sau concerte, de petreceri stradale sau chiol­hanuri care să dureze până la răsărit. Doar muncitori harnici care raportau depăşiri ale planului de activitate.

Câte dintre aceste raportări, erau reale şi câte reprezentau ficţiune nici măcar "eroii muncii socialiste" nu îşi mai aduc aminte. Atmosfera muncitorească propagată de oficiosul Scînteia descrie lucruri pe care un tânăr din ziua de azi le poate considera ireale.

 "Colectivele de muncă de la Întreprinderi miniere Rovinari, unitate ce asigura 25% din producţia de lignit energetic a ţării, au intrat în noul an prin muncă", scria ziarul Scânteia. Schimburile care au lucrat la 1 şi 2 ianuarie 1989 au extras peste 50.000 de tone de lignit de la carierele de la Gârla, Tismana I, Tismana II şi Rovinari Est. Lignitul extras a fost de cea mai bună calitate, iar cantitatea a depăşit cu 10% sarcinile de plan.

Echipele de muncitori din Căpeni au reuşit performanţa de a depăşi lunar cantitatea de cărbune extras. Minerii din Covasna au realizat cu 16 zile mai devreme producţia prevăzută pentru trei ani, aceştia livrând suplimentar 70.000 de tone de lignit. Cantitatea suplimentară de lignit livrat a făcut ca minerii din Covasna să se claseze pe locul I în întrecerea socialistă. În prima zi a anului 1989, minerii din Covasna au extras cu 200 de tone de lignit peste planul stabilit.

Muncitorii de la Scăeni erau întâmpinaţi de directorul schelei de foraj încă din prima zi a anului cu un mesaj foarte bine gândit. Acesta le spunea că trebuie să se menţină sus în întrecerea socialistă, aşa cum au făcut şi în anul care tocmai se încheiase. În 1988, muncitorii de la Scăeni au predat 45 de sonde noi, planul de ţiţei extras a fost îndeplinit, timpul neproductiv a scăzut cu 7%, au fost depăşite beneficiile planificate. "Harnicii petrolişti zoresc drumul spre lumină al aurului negru", scria Scânteia. Iar totul se făcea cu produse autohtone: forau cu o instalaţie modernă F 125 EC produsă la întreprinderea 1 Mai din Ploieşti.

La 1 ianuarie muncitorii lucrau de zor. Aceştia au remediat imediat o defecţiune apărută, astfel încât planul de lucru să nu fie depăşit. Mai mult, aceştia creşteau viteza cu care forau pentru a putea preda sonda cu cel puţin două zile mai devreme decât termenul stabilit. Raportările arătau performanţe de 30 de metri pe noapte.

Cele 14 hidrocentrale din cele două centrale electrice au funcţionat ireproşabil, la întreaga capacitate. Colectivul Întreprinderii electrocentrale Porţile de Fier a încheiat anul 1988 cu un bilanţ de remarcabile rea­lizări, primind pentru a patra oară conse­cutiv înaltul titlu "Erou al muncii socialiste". Primele ore din 1989 i-au găsit pe energeticieni la datorie. În primele zile din 1989 cele două hidrocentrale au produs 30 milioane KWh, exact cât permitea nivelul Dunării în ziua respectivă.

Energeticienii de pe cele trei platforme ale întreprinderii electrocentrale Mureş – Iernut, Fântânele şi Târnăveni – au întâmpinat anul nou la muncă. În 1988 au pulsat suplimentar în sistemul energetic peste 280 mi­li­oane KWh energie electrică. Aceştia au asi­gu­rat din primele ore ale anului func­ţio­narea ireproşabilă a agregatelor energetice. În primele două zile din 1989 a pulsat 44 milioane KWh energie electrică. Cele trei centrale au funcţionat economicos şi în deplină siguranţă datorită muncii depuse de maiştrii principali prezenţi la muncă.

În judeţul Oradea, în anul 1988 muncitorii au realizat planul cu o lună şi jumătate mai devreme, pulsând suplimentar 240 mili­oane KWh energie electrică. La 1 şi 2 ianua­rie, programul de lucru a depăşit cu un mi­lion KWh planul. La întreprinderea Electrocentrale Suceava, la data de 30 decembrie 1988 a fost conectat la sistemul energetic naţional al doilea grup energetic de 50 de megawaţi. În 1988 – producţie suplimentară de peste 22.000 MWh.

În Gara de Nord din Bucureşti puteau fi observate câteva persoane care aşteptau trenul chiar în prima zi a anului. Pentru buna funcţionare a activităţii feroviare, mii de şefi de manevră, manevranţi de vagoane, precum şi sute de acari, revizori de ace, ma­gazioneri, scriitori de vagoane, au asigurat circuitul fluent al trenurilor de călători şi de marfă. De asemenea, sute de electromecanici, revizori de cale, tehnicieni, ingineri au supravegheat buna funcţionare a instalaţiilor de centralizare şi telecomandă. Un mecanic de tren declara la timpul respectiv că se simte mândru că păşeşte în noul an în câmpul muncii. "A păşi într-un an nou cu sentimentul de siguranţă faţă de muncă şi viaţă consider că e mai important ca orice", spunea Gheorghe Paraschiv, mecanicul. Contribuţia la implementarea planurilor lui Nicolae Ceauşescu reprezenta pentru fe­roviari o înaltă îndatorire şi un mare ideal patriotic. Cel puţin la nivel declarativ.