x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Profesia, criteriu în stabilirea alimentaţiei raţionale

0
23 Sep 2009 - 00:00


În scopul dezvoltării armonioase, fi­zice şi intelectuale a omului, men­ţinerii sănătăţii şi capacităţii sale de muncă, un obiectiv de prim ordin îl constituie generalizarea alimentaţiei ştiinţifice, înlăturarea unor neconcordanţe existente între ceea ce este necesar şi ce se consumă efectiv.

Alimentaţia ştiinţifică se bazează pe cunoaşterea variatelor cerinţe nutritive ale omului - determinate de vârsta, sexul, starea fiziologică, specificul de activitate şi intensitatea efortului fizic depus - şi a proprietăţilor pe care le au diferitele produse agroalimentare de a satisface aceste cerinţe. Supraestimarea sau subestimarea ceriţelor nutritive, fiziologice conduce la dezechilibre alimentare, la excese sau carenţe cu consecinţe nefavorabile asupra stării de sănătate a omului, influenţată de valoarea calorică a produselor consumate, precum şi de raportul dintre conţinutul lor în proteine, lipide, glucide, elemente mi­nerale şi vitamine.

Ştiinţa şi practica medicală fur­nizează nenumărate date privind efec­tele nocive ale consumului exa­gerat şi necontrolat de grăsimi, produse zaharoase, derivate din cereale etc., cauză favorizantă a obezităţii, bolilor cardiovasculare, diabetului şi altor maladii. Consumul de tutun şi excesul de băuturi alcoolice amplifică urmările dăunătoare ale alimentaţiei necorespunzătoare.

Interesul fiecărui om este să ştie ce, cum, cât şi când trebuie să consume spre a fi sănătos, viguros, creator, apt de muncă şi a evita o îmbătrânire prematură. Un criteriu de orientare în acest sens este menţinerea greutăţii corporale în limitele normale. Greutatea recomandată medical, calculată după vârstă, înălţime şi sex, este redată în anexă.

La determinarea ştiinţifică a ce­rin­ţelor nutritive ale populaţei s-au avut în vedere în mod deosebit:
- nevoile specifice ale copiilor, tinerilor şi vârstinicilor;
- natura şi intensitatea efortului fizic al populaţiei adulte în diferite procese de producţie, în variatele ac­ti­vităţi gospodăreşti, cultural-sportive şi recreative;
- tendinţa de reducere a efortului fizic, concomitent cu creşterea solici­tă­rilor neuro-psihice, în condiţiile unei vieţi moderne, mecanizării şi au­to­matizării proceselor de producţie, urbanizării localităţilor, dezvoltării transportului în comun etc.; - cerinţele alimentare suplimentare pentru femeile în perioada maternităţii;
- necesitatea prevenirii unor boli cauzate de dezechilibre alimentare.

Pe baza studiilor efectuate în ţara noastră şi ţinând seama de cer­cetările din alte ţări, cerinţele nu­­tritive, fiziologice ale popu­laţiei - pe grupe de vârstă, sex, stare fiziolo­gică şi categorii de efort - exprimate în calorii, proteine, lipide, glucide, elemente minerale şi vitamine s-au stabilit pentru: cinci grupe de copii (până la 12 ani); două grupe de adolescenţi şi două grupe de adolescente (de la 12 la 19 ani); trei grupe de bărbaţi şi trei grupe de femei, în funcţie de vârstă.

Pentru a lua în considerare relaţia dintre consumul de ca­lorii şi cheltuiala de energie datorată efortului fizic depus în procesul de muncă, la populaţia de vârstă activă, s-au constituit pentru bărbaţi patru categorii de efort (mic, mediu, mare, foarte mare), iar pentru femei trei ca­tegorii de efort (mic, mediu şi mare). În cadrul acestor grupe se cuprind diferitele meserii şi profesii practicate de oamenii muncii din ţara noastră. La fiecare din aceste categorii se au în vedere meserii cum sunt: efort fizic mare: mineri, sondori, furnalişti, oţelari, lami­norişti, turnă­tori, cazangii, forjori, dulgheri, fierar-betonişti, mun­citori forestieri etc.; efort mare: strungari, rabotori, modelori, sculeri, tâmplari, tăbă­cari, tricoteuri, filtori, ţesători, mo­rari, brutari, tipografi, trac­torişti etc.; efort mediu: tapiţeri, blănari, maro­chineri, legători, zugravi, telefonişti, telegrafişti etc.; efort mic: diferite profesii şi me­serii seden­tare.
Valorile medii ale cerinţelor nutritive, fiziologice de consum, stabilite pentru omul sănătos, exprimate în calorii, proteine, lipide, glucide, elemente mi­nerale şi vitamine, au caracter orientativ. Acestea urmează a fi luate în considerare de fiecare cetăţean pentru a-şi asigura autocontrolul alimentaţiei, în funcţie de vârstă, sex, efort fizic depus, de obiceiuri şi tradiţii de consum, condiţii de mediu, de viaţă şi de climă, precum şi de structura sa biologică.

Realizarea alimentaţiei în conformitate cu cerinţele ştiinţei asigură consumului alimentar o structură echilibrată şi o parti­cipare judicioasă a substanţelor nutritive care permit recupe­rarea cheltuielilor de energie ale omului şi menţinerea stării bune de sănătate, astfel:

Proteinele acoperă 13%-16% din totalul caloriilor, procentele cele mai ridicate fiind prevăzute pentru copii şi adolescenţi, locul principal revenind celor de ori­gine animală (50% la dulţi, 60% la adolescenţi, peste 85% la copii). Se satisfac astfel integral nevoile de proteine pentru creşterea armonioasă a copiilor şi tine­rilor, refacerea organismului adult în urma uzurii fiziologice şi menţinerea rezistenţei la îmbolnăviri.

Lipidele reprezintă 25%-35% din cantitatea calorică totală, procentele cele mai ridicate fiind pre­văzute pentru copii. Sub aspect structural, necesarul de lipide diferă în funcţie de vârstă, astfel încât pentru populaţia adultă circa jumătate din total trebuie să fie de origine vegetală, în timp ce la adolescenţi şi copii proporţia lipidelor din produsele de origine animală (lapte, produse lactate, unt) ajunge până la 85% din total. În felul acesta se acoperă nevoile energetice ale organismului, precum şi gră­simile de origine vegetală cerute de profilaxia unor boli cronice degenerative.

Glucidele au o pondere de 50%-60% din numărul total de calorii. Necesare în proporţii însemnate la toate grupele de populaţie pentru acoperirea nevoilor energetice, acestea reflectă în acelaşi timp unele deprinderi alimentare specifice populaţiei din ţara noastră privind îndeosebi derivatele din cereale.

Elementele minerale şi vi­tami­nele corespund cerinţelor unei alimentaţii ştiinţifice pentru toate ca­tegoriile de po­pu­laţie.

Pornind de la condiţiile concrete din ţara noastră şi de la structura populaţiei, specialiştii în domeniul nutriţiei au stabilit că, din punct de vedere fiziolo­gic, consumul mediu zilnic necesar pe un locuitor este de 2.700-2.800 de calorii, comparabil cu nive­lurile determinate pentru populaţia din ţările euro­pene.

În prezent, în ţara noastră consumul mediu zilnic efectiv rea­li­zat este de peste 3.300 de ca­lorii pe locuitor, situându-se la un nivel ridicat. Ţinând seama de cerinţele unei alimentaţii care să asigure o stare bună de sănătate, precum şi de faptul că modificarea obiceiurilor şi tradiţiilor de consum necesită timp, se are în vedere îmbunătăţirea structurii alimen­taţiei populaţiei, astfel încât până în 1985 nevoile de consum mediu zilnic să fie de circa 2.800-3.000 de ca­lorii pe un locuitor. Acest nivel de con­sum corespunde unei structuri de alimentaţie ştiinţific fundamentată şi este confirmat de o serie de date şi de cercetările ştiinţifice des­f­ă­­şurate de institute inter­naţionale referitoare la alimentaţia diferitelor popoare. Astfel, potrivit calculelor efectuate de organismele de specialitate ale ONU pentru toate state­le lumii, consumul mediu de ca­lo­rii recomandat pentru ţări eu­ro­pene cu condiţii de climă şi structura alimentaţiei apropiate de România oscilează în jur de 2.650 de calorii şi chiar mai puţin. De asemenea, numeroase studii de specialitate şi date ex­pe­rimentale furnizate de unele institute de cercetare arată că o reducere în anumite proporţii a grăsimilor, o reaşezare a ponderii proteinelor şi, în general, o limitare a numărului de calorii din hrana zilnică, mai ales la persoanele în vârstă, pot contribui nu numai la men­ţinerea în condiţii optime a stării de sănătate şi la eliminarea unor boli degeneratoare, dar pot duce chiar la prelungirea subs­tan­ţială a duratei medii de viaţă.

În raport de cerinţele unei alimentaţii ştiinţifice, de condiţiile specifice ţării noastre, programul prevede iniţierea unor mă­suri pentru îmbunătăţirea treptată a structurii consumului alimentar, în primul rând prin creşterea ponderii legumelor şi fructelor cu un conţinut ridicat în vitamine şi elemente mi­nerale, precum şi a proteinelor de origine animală. Totodată, este obiectiv necesară redu­cerea concomitentă a participării în consumul alimentar a deriva­telor din cereale, grăsimilor, a zahă­rului şi produselor din zahăr.

În etapele următoare se va ac­ţiona pentru a se asigura po­pulaţiei din ţara noastră o alimentaţie în concordanţă cu cerinţele ştiinţei, cu influenţe directe asupra stării de sănătate, a capacităţii de muncă şi duratei de viaţă a poporului nostru.
Scînteia, nr. 12407, 1982
Citeşte mai multe despre:   special

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de