
În scopul dezvoltării armonioase, fizice şi intelectuale a omului, menţinerii sănătăţii şi capacităţii sale de muncă, un obiectiv de prim ordin îl constituie generalizarea alimentaţiei ştiinţifice, înlăturarea unor neconcordanţe existente între ceea ce este necesar şi ce se consumă efectiv.
Alimentaţia ştiinţifică se bazează pe cunoaşterea variatelor cerinţe nutritive ale omului - determinate de vârsta, sexul, starea fiziologică, specificul de activitate şi intensitatea efortului fizic depus - şi a proprietăţilor pe care le au diferitele produse agroalimentare de a satisface aceste cerinţe. Supraestimarea sau subestimarea ceriţelor nutritive, fiziologice conduce la dezechilibre alimentare, la excese sau carenţe cu consecinţe nefavorabile asupra stării de sănătate a omului, influenţată de valoarea calorică a produselor consumate, precum şi de raportul dintre conţinutul lor în proteine, lipide, glucide, elemente minerale şi vitamine.
Ştiinţa şi practica medicală furnizează nenumărate date privind efectele nocive ale consumului exagerat şi necontrolat de grăsimi, produse zaharoase, derivate din cereale etc., cauză favorizantă a obezităţii, bolilor cardiovasculare, diabetului şi altor maladii. Consumul de tutun şi excesul de băuturi alcoolice amplifică urmările dăunătoare ale alimentaţiei necorespunzătoare.
Interesul fiecărui om este să ştie ce, cum, cât şi când trebuie să consume spre a fi sănătos, viguros, creator, apt de muncă şi a evita o îmbătrânire prematură. Un criteriu de orientare în acest sens este menţinerea greutăţii corporale în limitele normale. Greutatea recomandată medical, calculată după vârstă, înălţime şi sex, este redată în anexă.
La determinarea ştiinţifică a cerinţelor nutritive ale populaţei s-au avut în vedere în mod deosebit:
- nevoile specifice ale copiilor, tinerilor şi vârstinicilor;
- natura şi intensitatea efortului fizic al populaţiei adulte în diferite procese de producţie, în variatele activităţi gospodăreşti, cultural-sportive şi recreative;
- tendinţa de reducere a efortului fizic, concomitent cu creşterea solicitărilor neuro-psihice, în condiţiile unei vieţi moderne, mecanizării şi automatizării proceselor de producţie, urbanizării localităţilor, dezvoltării transportului în comun etc.; - cerinţele alimentare suplimentare pentru femeile în perioada maternităţii;
- necesitatea prevenirii unor boli cauzate de dezechilibre alimentare.
Pe baza studiilor efectuate în ţara noastră şi ţinând seama de cercetările din alte ţări, cerinţele nutritive, fiziologice ale populaţiei - pe grupe de vârstă, sex, stare fiziologică şi categorii de efort - exprimate în calorii, proteine, lipide, glucide, elemente minerale şi vitamine s-au stabilit pentru: cinci grupe de copii (până la 12 ani); două grupe de adolescenţi şi două grupe de adolescente (de la 12 la 19 ani); trei grupe de bărbaţi şi trei grupe de femei, în funcţie de vârstă.
Pentru a lua în considerare relaţia dintre consumul de calorii şi cheltuiala de energie datorată efortului fizic depus în procesul de muncă, la populaţia de vârstă activă, s-au constituit pentru bărbaţi patru categorii de efort (mic, mediu, mare, foarte mare), iar pentru femei trei categorii de efort (mic, mediu şi mare). În cadrul acestor grupe se cuprind diferitele meserii şi profesii practicate de oamenii muncii din ţara noastră. La fiecare din aceste categorii se au în vedere meserii cum sunt: efort fizic mare: mineri, sondori, furnalişti, oţelari, laminorişti, turnători, cazangii, forjori, dulgheri, fierar-betonişti, muncitori forestieri etc.; efort mare: strungari, rabotori, modelori, sculeri, tâmplari, tăbăcari, tricoteuri, filtori, ţesători, morari, brutari, tipografi, tractorişti etc.; efort mediu: tapiţeri, blănari, marochineri, legători, zugravi, telefonişti, telegrafişti etc.; efort mic: diferite profesii şi meserii sedentare.
Valorile medii ale cerinţelor nutritive, fiziologice de consum, stabilite pentru omul sănătos, exprimate în calorii, proteine, lipide, glucide, elemente minerale şi vitamine, au caracter orientativ. Acestea urmează a fi luate în considerare de fiecare cetăţean pentru a-şi asigura autocontrolul alimentaţiei, în funcţie de vârstă, sex, efort fizic depus, de obiceiuri şi tradiţii de consum, condiţii de mediu, de viaţă şi de climă, precum şi de structura sa biologică.
Realizarea alimentaţiei în conformitate cu cerinţele ştiinţei asigură consumului alimentar o structură echilibrată şi o participare judicioasă a substanţelor nutritive care permit recuperarea cheltuielilor de energie ale omului şi menţinerea stării bune de sănătate, astfel:
Proteinele acoperă 13%-16% din totalul caloriilor, procentele cele mai ridicate fiind prevăzute pentru copii şi adolescenţi, locul principal revenind celor de origine animală (50% la dulţi, 60% la adolescenţi, peste 85% la copii). Se satisfac astfel integral nevoile de proteine pentru creşterea armonioasă a copiilor şi tinerilor, refacerea organismului adult în urma uzurii fiziologice şi menţinerea rezistenţei la îmbolnăviri.
Lipidele reprezintă 25%-35% din cantitatea calorică totală, procentele cele mai ridicate fiind prevăzute pentru copii. Sub aspect structural, necesarul de lipide diferă în funcţie de vârstă, astfel încât pentru populaţia adultă circa jumătate din total trebuie să fie de origine vegetală, în timp ce la adolescenţi şi copii proporţia lipidelor din produsele de origine animală (lapte, produse lactate, unt) ajunge până la 85% din total. În felul acesta se acoperă nevoile energetice ale organismului, precum şi grăsimile de origine vegetală cerute de profilaxia unor boli cronice degenerative.
Glucidele au o pondere de 50%-60% din numărul total de calorii. Necesare în proporţii însemnate la toate grupele de populaţie pentru acoperirea nevoilor energetice, acestea reflectă în acelaşi timp unele deprinderi alimentare specifice populaţiei din ţara noastră privind îndeosebi derivatele din cereale.
Elementele minerale şi vitaminele corespund cerinţelor unei alimentaţii ştiinţifice pentru toate categoriile de populaţie.
Pornind de la condiţiile concrete din ţara noastră şi de la structura populaţiei, specialiştii în domeniul nutriţiei au stabilit că, din punct de vedere fiziologic, consumul mediu zilnic necesar pe un locuitor este de 2.700-2.800 de calorii, comparabil cu nivelurile determinate pentru populaţia din ţările europene.
În prezent, în ţara noastră consumul mediu zilnic efectiv realizat este de peste 3.300 de calorii pe locuitor, situându-se la un nivel ridicat. Ţinând seama de cerinţele unei alimentaţii care să asigure o stare bună de sănătate, precum şi de faptul că modificarea obiceiurilor şi tradiţiilor de consum necesită timp, se are în vedere îmbunătăţirea structurii alimentaţiei populaţiei, astfel încât până în 1985 nevoile de consum mediu zilnic să fie de circa 2.800-3.000 de calorii pe un locuitor. Acest nivel de consum corespunde unei structuri de alimentaţie ştiinţific fundamentată şi este confirmat de o serie de date şi de cercetările ştiinţifice desfăşurate de institute internaţionale referitoare la alimentaţia diferitelor popoare. Astfel, potrivit calculelor efectuate de organismele de specialitate ale ONU pentru toate statele lumii, consumul mediu de calorii recomandat pentru ţări europene cu condiţii de climă şi structura alimentaţiei apropiate de România oscilează în jur de 2.650 de calorii şi chiar mai puţin. De asemenea, numeroase studii de specialitate şi date experimentale furnizate de unele institute de cercetare arată că o reducere în anumite proporţii a grăsimilor, o reaşezare a ponderii proteinelor şi, în general, o limitare a numărului de calorii din hrana zilnică, mai ales la persoanele în vârstă, pot contribui nu numai la menţinerea în condiţii optime a stării de sănătate şi la eliminarea unor boli degeneratoare, dar pot duce chiar la prelungirea substanţială a duratei medii de viaţă.
În raport de cerinţele unei alimentaţii ştiinţifice, de condiţiile specifice ţării noastre, programul prevede iniţierea unor măsuri pentru îmbunătăţirea treptată a structurii consumului alimentar, în primul rând prin creşterea ponderii legumelor şi fructelor cu un conţinut ridicat în vitamine şi elemente minerale, precum şi a proteinelor de origine animală. Totodată, este obiectiv necesară reducerea concomitentă a participării în consumul alimentar a derivatelor din cereale, grăsimilor, a zahărului şi produselor din zahăr.
În etapele următoare se va acţiona pentru a se asigura populaţiei din ţara noastră o alimentaţie în concordanţă cu cerinţele ştiinţei, cu influenţe directe asupra stării de sănătate, a capacităţii de muncă şi duratei de viaţă a poporului nostru.
Scînteia, nr. 12407, 1982
