Radiografii culinare: Diversificarea preparatelor culinare

În ziarul Viaţa nouă, din Galaţi, în februarie 1989, redactorul Dimofte Bourceanu abordează problema diversificării sortimentale şi calitative a preparatelor culinare. El aduce în discuţie Chemarea la întrecere, adresată de Organizaţia Judeţeană Galaţi a PCR tuturor organizaţiilor judeţene de partid şi a municipiului Bucureşti.

Această întrecere avea drept scop luarea de "măsuri pentru diversificarea sortimentală şi calitativă a producţiei de preparate şi semipreparate culinare şi depăşirea cu 5% a prevederilor din programele aprobate". În scopul îndeplinirii acestei importante sarcini, iată ce evenimente se desfăşurau atunci, spuse cu un limbaj inconfundabil, speci­fic momentului: "colectivul jude­ţean de conducerea progra­melor de producţie culinară des­fă­şoară largi acţiuni menite să pună mai bine în valoare fondul de marfă existent în unităţile de alimentaţie publică şi în cantinele muncitoreşti, să crească într-o măsură cât mai mare ponderea producţiei culinare în totalul consumului".

În cadrul acestor acţiuni, se înscria şi organizarea unor ex­po­ziţii de preparate culinare şi produse de patiserie-cofetărie cu vânzare la două restaurante re­pre­zentative ale ICSAP – Du­nă­rea şi Aero­port, unităţi amplasate în mari cartiere ale Galaţiului. Acestea trebuiau să ofere zilnic la liniile cu autoservire, în anexele lor de tip "Gospodina", un sortiment bogat, larg diversificat de pre­parate şi semipreparate culi­nare, încorporate atât de meniuri, cât şi gata pregătite pentru a fi servite la domiciliu. "Modul cum au fost concepute aceste expoziţii de­monstrează că stă în putinţa uni­tăţilor de alimentaţie publică de a realiza preparate şi semipreparate culi­nare mult solicitate şi apreciate de consumatori, că nu lipsesc măiestria şi puterea lucrătorilor în susţinerea ideii, potrivit căreia şi din legume, peşte, paste fă­i­noase, orez, carne de pasăre, ciuperci şi ouă se pot pregăti mâncăruri bune, gustoase la pre­ţuri acceptabile", consemnează reporterul.

Când vine vorba despre pre­pa­ratele culinare care s-au epuizat rapid, pentru că au fost frumos etalate, registrul verbal se schimbă: "Şi cum să nu fie solicitate deliciosul ghiveci, sărmăluţele în foi de varză cu orez sau apetisantul şniţel cu legume, saramura şi plachia de peşte, crapul pe varză ori salatele boeuf, à la rus şi orientală, când sunt bine pregătite şi servite în condiţii ireproşabile de igienă?".

Şi cum de la astfel de evenimente nu puteau să lipsească întrecerile (chiar şi fără miză), reporterul afirmă că: "Între bucătarii, cofetarii şi patiserii celor două unităţi gazdă a expoziţiilor s-a dat o adevărată întrecere, sub genericul «Cine reali­zează o gamă cât mai variată de produse culinare cu legume şi produse de cofetărie-patiserie?»". Cu precizarea că: "un câştigător sigur a fost publicul consumator, care doreşte ca toate sortimentele prezentate în cadrul expoziţiei să se regăsească zilnic, prin rotaţie, la liniile cu autoservire şi la «Gospo­dina»". Cele 40 de produse de cofetărie realizate în laboratorul "Aeroport" se pare că au fost cele mai atractive.

Şi revenim la preacunoscutul limbaj, din seria: "să facem totul…": "Apreciind aşa cum se cuvine strădania colectivelor de la restaurantele Aeroport şi Dunărea pentru a continua diversificarea sortimentală şi calitativă a preparatelor culinare, conducerea ICSAP va trebui să generalizeze experienţa acestora în toate unităţile, să urmărească permanent modul cum se realizează programul judeţean de producţie culinară". Din articol aflăm că exista şi o pondere a folosirii legumelor în alcătuirea meniurilor, în pregătirea semipreparatelor, pentru desfacerea lor la domiciliu: un kg de carne la 5 kg de legume.

În preocupările conducerii ICSAP urma să se afle şi arondarea şco­lilor, îndeosebi a celor care nu dispun de cantine proprii, pe lângă unităţile de alimentaţie publică. Tot în şcoli urma să se organizeze puncte de desfacere a produselor de patiserie într-un sortiment cât mai diversificat.