Sărbătoarea azimelor acum şi atunci…

În seara zilei de miercuri, 8 aprilie, a început Paştele evreiesc sau "Hag ha Matzot" (Sărbătoarea azimelor, care durează opt zile în diaspora şi şapte în Israel, iar cele mai importante sunt primele două şi ultimele două zile).

De câţiva ani, în primele zile ale Paştelui evreiesc, suntem invitaţi la masă la mătuşa soţului meu, care respectă sărbă­to­rile tradiţionale ale ei şi ale soţului, care este creştin-ortodox. Am avut plăcerea să cunosc câţiva oameni deosebiţi din comunitatea evre­iască din România, iar unul dintre ei, nenea Puiu, a fost foarte amabil şi mi-a dat câteva amănunte despre ultimul Paşte petrecut de ei în comunism.

"Draga mea nu era nici o deosebire atunci faţă de acum. Ce mănânc acum mâncam şi atunci, în 1989", îmi spune nenea Puiu. "Ceauşescu era un antisemit visce­ral însă era foarte abil şi ştia ce are de făcut pentru realizarea sco­purilor pe care şi le propunea. Pentru că el avea interese mari, mai ales la evreii americani, noi nu am suferit în acea perioadă nici din cauza mâncării şi nici n-am fost persecutaţi religios. Şi ca să-ţi dau un exemplu cât de puternică era comunitatea evreaiască: toţi care am trăit la vremea aceea ne aducem aminte când a început nebunia de­mo­lări bisericilor în Bucureşti. Zeci de lăcaşuri de cult ortodoxe au fost distruse, iar două dintre marile sinagogi, monumente istorice, erau si­tuate în imediata apropiere a Bise­ricii Sfânta Vineri (biserică re­prezentativă a credinţei creştin-or­to­doxe), şi anume Templul Coral şi Sinagoga Mare, au fost salvate de demolare de rabinul-şef al Cultului Mozaic din România, Mozes Rosen (un om de mare cultură, care vorbea prefect şapte limbi străine), modi­ficându-se în acest scop sistematizarea zonei.

Pentru Biserica Sfânta Vineri, din pacate, nu s-a «bătut» nimeni şi a fost demolată mişeleşte într-o noapte, prin dinamitare." Da, acesta este un adevăr dureros pentru creştinii ortodocşi: dărâmarea bisericilor, monumente istorice, dar mă interesează dacă aveau probleme în procurarea de alimente şi ce mâncau atunci, în 1989, când trebuia să stai la nişte cozi interminabile pentru trei oase şi o bucată de carne anemică. "Şi atu­nci, ca şi acum", continuă distinsul meu interlocutor, "ne întâlneam la masă, cu rudele şi prietenii, în zilele de Paşte.

Eu pot afirma cu certitudine că nu au existat persecuţii de cult (alte feluri de persecuţii şi discriminări au fost multe). Să-ţi dau un exemplu: în condiţiile în care penuria de alimente din ţară era endemică, comunitatea cumpăra (bineînţeles, cu valută) alimente pe care le distribuia evreilor asistaţi". Pentru că Paştele evreiesc în diaspora durează opt zile, iar în această perioadă este interzisă consumarea de alimente fermentate (pâine şi alte copturi cu drojdie, paste etc.), era necesară o cantitate mare de alimente, iar noi ştim cu toţii ce probleme aveam pentru procurarea lor.

"Exista la acea vreme, la Bacău, un abator unde se efectuau tăieri ritualice de vite pentru evreii religioşi. Specia­lizaţi în aceste tăieri erau «hahami» (persoane care se ocupă de tăierea ritualică a vitelor şi a păsărilor - n.r.), aduşi special din Israel ca să se ocupe de acest lucru. Aşa că de sărbători, şi nu numai, evreii religioşi primeau, contra cost, carne de vită sau de pui «cusher». De asemenea, azilurile comunităţii erau aprovizionate cu alimente care respectau prescripţiile religioase", îmi spune nenea Puiu.

Dar pentru Paşte care sunt alimentele care se consumau atunci? "Ca şi acum! Mâncam preparate din carne de pui şi de vită preparate ritualic. Mai preparam o salată din cartofi amestecaţi cu ouă şi verdeaţă, sau lotkis, gătite din pască pe care o procuram de la comunitate. Lotkis poate fi mâncată ca atare sau ca şi garnitură la fripturi. Ca să iasă o cantitate mai mare se iau cam cinci-şa­se foi de pască, se rup cu mâna şi se pun în apă. Se lasă până se înmoaie, se scurg bine şi se pun într-un castron. Se adaugă câteva ouă, sare, piper şi se amestecă bine. Din compoziţia obţinută se ia cu lingura şi se prăjesc într-o tigaie cu ulei încins. Se lasă să capete o culoare aurie şi se scot pe un platou. Sunt delicioase!  De asemenea, tot de la comunitate se puteau procura (aduse tot din Israel) vin şi coniac, care ţin şi ele de ritual."