În actualele condiţii, când nivelul precipitaţiilor este neobişnuit de scăzut pentru această perioadă, economia naţională a făcut şi face eforturi deosebite spre a asigura energia, carburanţii şi lubrifianţii necesari, astfel ca apa din sistemele de irigaţii să fie pulsată zi şi noapte pe suprafeţele prevăzute.
De altfel, pe baza cotelor de energie şi carburanţi repartizate pentru aducerea apei la rădăcinile plantelor, programele de udări au fost astfel stabilite, încât în prima urgenţă să se aplice o udare atât la păioase şi la celelalte culturi înfiinţate în toamnă, cât şi pe terenurile însămânţate în primăvară, care nu dispun de umiditatea necesară. Cu tot efectul lor pozitiv, precipitaţiile din ultima perioadă - ce-i drept, extrem de reduse - nu au putut acoperi nevoile din ce în ce mai ridicate de apă ale plantelor. Cu toate acestea, înfăptuirea programului de udări pe sisteme se află la următorul nivel: Dăbuleni - program 1.741 ha, realizat 1.671 ha; Segarcea: 860 - 775 ha: Şimnic: 86 - 66 ha; Giubega: 665 - 264 ha; Moţăţei: 1.032 - 378 ha; Băileşti: 820 - 453 ha; Zănoaga: 677 - 140 ha; Bârea: 602 - 63 ha. Fără a aprecia volumul mic de precipitaţii care au căzut, unităţile din perimetrele sistemelor de irigaţii Calafat şi Măceşu n-au irigat nici măcar un hectar din cele 1.023 şi, respectiv, 557 ha.
O situaţie care îngrijorează este cea care se menţine - aproape de la începutul campaniei de irigaţii - în sistemul Amărăşti, recunoscut în anii trecuţi pentru rezultate notabile în înfăptuirea programului de udări. Este, prin urmare, cu totul de neînţeles de ce în ziua amintită au fost udate abia 300 din 1.151 programate. O analiză făcută de factori cu munci de răspundere de la nivelul judeţului scoate la iveală faptul că în multe unităţi din raza sistemului amintit au rămas neudate 659 ha din cauza, în principal, deficienţelor organizatorice. După o zi de ploaie, formaţiile de udători n-au revenit însă, cum era normal, în câmp să mute aripile de ploaie şi astfel acestea au rămas pe poziţiile iniţiale. Şi în cadrul Sistemului de Irigaţii Giubega - dincolo de unele dificultăţi determinate de întreruperea temporară a livrării energiei electrice - s-au semnalat deficienţe organizatorice legate, în principal, de activitatea formaţiilor de udători, care nu sunt efectiv îndrumate şi mai ales exigent controlate.
În pofida repetatelor observaţii, urmate de indicaţii exprese de la nivelul judeţului, încă nu se acţionează pretutindeni pentru întronarea desăvârşitei ordini şi discipline. Încă se mai întâlnesc hidranţi deterioraţi din cauza neglijenţei unor mecanizatori. Conducerile sistemelor hidroameliorative au fost şi sunt obligate să constituie formaţii speciale care să se ocupe cu remedierea unor defecţiuni produse din vina unor unităţi agricole de stat şi cooperatiste şi staţiuni pentru mecanizarea agriculturii. Se ignoră faptul că fiecare hidrant rupt se soldează cu scoaterea din funcţiune a unei aripi de ploaie. Deşi încă din anii precedenţi hidranţii au fost vizibil marcaţi, spre a se putea observa de la distanţă mare, mulţi mecanizatori îi lovesc cu tractoarele, deteriorându-i într-o asemenea măsură, încât, uneori, pur şi simplu, nu mai pot fi reparaţi. Nu există oare nici un ac de "cojocul" acelora care, dând dovadă de totală lipsă de răspundere, îşi permit să producă pagubă avuţiei statului?
Din cele relatate trebuie să se tragă concluziile care se impun şi să se ia măsuri ferme, astfel ca programul de udări să fie pretutindeni riguros îndeplinit, urmărindu-se ca instalaţiile să funcţioneze în cele mai bune condiţii, atât ziua, cât şi noaptea.
Înainte (jud. Dolj) nr. 13.687/1989
Citește pe Antena3.ro