Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pentru a le dezvolta copiilor dorinţa de cunoaştere a lucrurilor ce-i înconjurau, în şcoli se organizau numeroase tabere şi expediţii pe munte, la mare sau trasee ce porneau dintr-un capăt al ţării şi ajungeau la celălalt.
Expediţiile "Cutezătorii" aveau foarte mare succes, deoarece le ofereau copiilor libertatea de gândire, le dădeau posibilitatea de a descoperi istoria nu numai din cărţi, ci şi să păşească pe urmele înaintaşilor lor.
Una dintre expediţii, cu echipajul "Flora", organizată de Şcoala nr. 5 din Târgovişte, a fost una dintre aceste ieşiri la "aer liber".
"Echipajul expediţionar a fost alcătuit prin selecţie din cele mai entuziaste membre ale cercului «Prietenii adevărului ştiinţific» din şcoală." Grupul era format din 12 fete, colege de clasă sau de şcoală, dar şi "4 colege cu bunici de altă naţionalitate, ele având cetăţenie şi naţionalitate română", aşa cum reiese din textul de început al jurnalului de bord. Colaborând cu acele fete, "vor sublinia ideea de unitate a întregului popor, indiferent de originea moşilor şi strămoşilor lor, ca fiind locuitori ai aceluiaşi pământ, pământul românesc". Motivul expediţiei: studii de istorie, etnografie şi folclor, colecţii biologice. Străbătând un traseu ce începea cu plecarea din Târgovişte, prin Barajul Pecineagu, Gura Văii Vladului şi terminând cu Comuna Dragomireşti, echipajul expediţiei a strâns, pe lângă poze cu numeroasele monumente istorice întâlnite, şi material didactic pentru colecţiile biologice.
Fiind un grup de fete, acestea nu au pierdut ocazia de a-şi etala talentele culinare: "Elevele de servici pregătesc masa şi, pentru că tovarăşul Staicu ne lasă la bucătărie, Diana ne va face clătite. Profitând de bunăvoinţă, după ce facem o plimbare prin împrejurimi, începem să pregătim masa pentru a doua zi, când vom avea de mers 15 kilometri până la Gura Văii Vladului. Cătălina toacă varza, iar noi, celelalte, ne împărţim munca: patru la bucătărie, două aduc apă de la izvor, alte două au plecat după lemn pentru foc, iar celelalte au treabă la corturi. Diana ne mai pregăteşte o surpriză culinară: cremă de fosfarin cu lapte şi biscuiţi".
O parte din jurnalul de expediţie este acoperit cu fotografii ale locurilor prin care au trecut fetele, adunând cu ele şi un pic din comoara de la sate: cusături tradiţionale româneşti autentice, decupate chiar din costume cusute de mână de bătrânele din satul Tătărani. Acolo, au învăţat cum se construiesc casele şi cum se realizează porţile pline de modele sculptate de mână, au învăţat cât de greu se coase pe ie modelele care le-au plăcut atât de mult, dar au descoperit şi cât de ospitalieri pot fi oamenii de la sate.
Caietul expediţiei a fost păstrat cu plăcere de profesorul Victor Constantinescu, îndrumătorul Cercului de Orientare Sportivă, de la Palatul Naţional al Copiilor, organizator de expediţii atunci şi acum.
Citește pe Antena3.ro
