
La 19 august 1989, în fruntea Guvernului Poloniei a fost instalat Tadeusz Mazowiecki, unul dintre liderii reformişti. Mai târziu, Wyborcza, oficiosul Solidarităţii, condus de Adam Michnik, va scrie despre reacţiile lui Ceauşescu la aflarea veştii. Ziarul polonez a devenit sursă pentru cotidianele occidentale. Au preluat şi difuzat ştirea despre poziţia preşedintelui român -potrivit Agenţiei Infomina - americanul The Boston Globe şi spaniolul El Pais.
"Potrivit unui document publicat ieri, preşedintele României l-a convocat în miez de noapte pe ambasadorul polonez din această ţară pentru a-şi exprima îngrijorările cu privire la Guvernul necomunist din Polonia şi pentru a-i propune o acţiune comună a «Pactului de la Varşovia» pentru «apărarea socialismului»", scria The Boston Globe, la 30 septembrie 1989, în articolul "Ceauşescu se simte ameninţat de Polonia". Şi continua: "Se pare că pe 19 august, la miezul nopţii, preşedintele Nicolae Ceauşescu l-a chemat pe ambasador pentru a-i ţine un adevărat discurs în care spunea că «în calitate de ţară socialistă, nu putem să privim aceste evenimente ca pe nişte aspecte care ţin de afacerile interne ale Poloniei».
Două documente, unul fiind un raport diplomatic polonez pe marginea incidentului, iar celălalt, răspunsul Partidului Unit Muncitoresc Polonez, partidul comunist din Polonia, au fost publicate de ziarul pro Solidaritatea, Gazeta Wyborcza, şi retransmise de agenţia poloneză de ştiri PAP.
În răspunsul trimis României după întâlnirea din miez de noapte, partidul comunist polonez respinge protestul românilor ca fiind«nefondat» şi «o încercare nejustificată de a submina credibilitatea ţării noastre ca aliat».
Pe 19 august, preşedintele polonez, Wojciech Jaruzelski, l-a nominalizat pe Tadeusz Mazowiecki, jurnalist al Solidarităţii, drept primul şef de Guvern necomunist din blocul estic din ultimii 40 de ani. În aceeaşi zi, Czeslaw Kiszczak şi-a dat demisia din postul de prim-ministru, după un efort zadarnic de trei săptămâni pentru a forma un Guvern cu majoritate comunistă.
«A permite Solidarităţii să ajungă la putere contravine conceptului ştiinţific şi revoluţionar al construirii socialismului şi serveşte cercurile reacţionare», se spunea în declaraţia citită ambasadorului polonez de la Bucureşti, Jerzy Wozniak, de Ion Stoian, oficial al Partidului Comunist Român.
Comuniştii români i-au contactat în aceeaşi seară şi pe ceilalţi lideri ai Pactului de la Varşovia pentru a-şi exprima «marea îngrijorare, solicitând o acţiune comună pentru a preveni crearea unor situaţii grave în Polonia şi pentru apărarea socialismului şi naţiunii poloneze», relatează PAP.
O justificare similară a fost folosită şi în 1968, la invazia Cehoslovaciei, când trupele sovietice au strivit «Primăvara de la Praga» şi reformele lui Alexander Dubcek. La acea dată, România a fost singurul membru al blocului estic care nu a participat la invazie".
Despre acelaşi subiect a scris şi El País, care a titrat: "România a vrut să împiedice numirea lui Mazowiecki".
"Conducerea Partidului Comunist şi a Guvernului României consideră că partidele comuniste şi muncitoreşti din ţările membre ale Pactului de la Varşovia trebuie să ia poziţie în privinţa faptului că Solidaritatea a format Guvernul, deşi nu are acest drept", i-a transmis Ion Stoian, secretarul Comitetului Central al Partidului Comunist Român, ambasadorului polonez de la Bucureşti pe data de 19 august, într-o întâlnire nocturnă, după ce în Polonia Jaruzelski l-a desemnat prim-ministru pe Tadeusz Mazowiecki. Stoian i-a mai comunicat şi că partidul a decis "să se adreseze birourilor permanente şi conducerilor celorlalte partide socialiste pentru demararea unei acţiuni conjugate cu scopul de a preveni o situaţie gravă şi pentru a apăra socialismul şi poporul polonez".
Citatele de mai sus sunt extrase din documentul publicat pe o pagină întreagă din ziarul Solidarităţii, Gazeta Wyborcza, document însoţit şi de răspunsul Biroului Permanent al Partidului Muncitoresc Unit Polonez (partidul comunist din Polonia) în care declaraţia românilor este comentată pe un ton alarmist. Într-o declaraţie oficială difuzată de agenţia de ştiri PAP, Bisztyga califică acest schimb de replici drept "o practică normală" între partidele comuniste, care, potrivit purtătorului de cuvânt al partidului comunist polonez, are ca scop înţelegerea mutuală şi colaborarea. Bisztyga a subliniat faptul că scrisoarea a fost publicată fără cunoştinţa şi aprobarea partidului şi a denunţat încercările de tulburare a relaţiilor româno-poloneze care pot să aducă "numai prejudicii Poloniei".
Publicarea notei diplomatice româneşti vine în confirmarea zvonurilor care circulau la începututul acestei luni la Varşovia, potrivit cărora Nicolae Ceauşescu a încercat să organizeze o cruciadă socialistă împotriva Poloniei, tentativă care, judecând după rezultat, nu a primit sprijinul majorităţii ţărilor comuniste şi, ce e cel mai important, nu a fost deloc agreată de conducerea sovietică.
Totuşi, este greu de crezut că a fost vorba de o iniţiativă exclusiv românească, bănuindu-se că mişcarea a beneficiat şi de complicitatea facţiunilor dure din alte partide comuniste. Biroul Permanent al partidului comunist polonez a răspuns declaraţiei române pe
21 august, cu o notă pe care transmis-o şi celorlalte ţări aliate, în care respingea diversele insinuări ale părţii române.
Documentul polonezilor spunea: "Considerăm că tovarăşii români nu au nici un fundament pentru a afirma că participarea Solidarităţii în Guvern va favoriza cercurile reacţionare imperialiste". Polonezii continuă adăugând: "Este impardonabil ca un Guvern al unei ţări suverane să fie etichetat drept slujitor al forţelor străine".
Schimbările din Polonia vizează desfiinţarea corpului poliţiei speciale, creat acum 20 de ani, detestatul ZOMO, care în tot acest timp a indus panică în rândul populaţiei, asigurând "normalizarea" diverselor situaţii.
