x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Special Tăcerea presei

Tăcerea presei

de Carmen Plesa    |    10 Sep 2009   •   00:00

Ziarul local Viaţa Nouă din Galaţi publică abia miercuri, 13 septembrie 1989, o ştire de câteva rânduri de tip "proces verbal", despre ce se întâmplase pe Dunăre, fără a intra însă în detalii.

Ştirea a apărut într-un colţ din pa­gina a doua a ziarului, cu font normal, "rătăcită", practic, printre alte informaţii. Şi aceasta în condiţiile în care paginile de "mică publicitate" ale ziarului erau pline, la rubrica decese, de anunţurile date de rudele şi prietenii celor care îşi pierduseră viaţa în accidentul de pe Dunăre.


Articol din Viaţa Nouă, 13 septembrie 1989
Accident naval pe Dunăre

Duminică, 10 septembrie, pe Dunăre, în aval de Galaţi, în condiţii de vizibilitate redusă, o navă românească de pasageri s-a ciocnit cu un remorcher ce naviga sub pavi­lion bulgar. Ca urmare a ciocnirii, nava românească de pasageri s-a scufundat. Din cei 169 de pasageri şi 10 membri ai echipajului, au fost salvate 18 persoane. Operaţiunile de salvare continuă.
La indicaţia conducerii partidului şi statului, perso­nal a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, s-a constituit o co­misie guvernamentală pentru a cerceta la faţa locului cauzele producerii accidentului.
Potrivit informaţiilor din cartea "Mogoşoaia, istoria unei tragedii", la data la care apare ştirea din Dunăre fu­seseră deja culese 80 de cadavre. Numărul victimelor despre care vorbeşte ziarul este, evident, mai mic decât cel real.
La 14 septembrie, Viaţa Nouă reia informaţia, concentrându-se pe acţiunile pe care le demarase partidul în legătură cu accidentul naval. Se precizează, de asemenea, că s-a deschis la CEC un cont unde pot depune bani toţi cei care vor să-i ajute pe urmaşii celor decedaţi în accident.


Articol din Viaţa Nouă, 14 septembrie 1989
În legătură cu soluţionarea problemelor generate de tragicul accident naval

Urmare a accidentului naval produs în ziua de 10 septembrie 1989, la nivelul judeţului Galaţi s-a constituit o comisie pentru soluţionarea problemelor generate de acest naufragiu.
Comisia întocmeşte în prezent documentaţia necesară pentru stabilirea drepturilor de asigurări sociale prevăzute pentru membrii familiilor victimelor tragicului accident. Între aceste drepturi amin­tim ajutoare de deces, pensii pentru urmaşi, alocaţii de stat pentru copii, locuri de muncă pentru persoanele neîncadrate, acţiuni de ocrotire a minorilor prin formele stabilite de lege.
Au fost stabilite măsuri pentru intervenţia de prim ajutor în acordarea asistenţei sanitare, s-au întreprins acţiuni concrete pentru a-i ajuta pe aparţinătorii decedaţilor la înhumarea celor care şi-au pierdut viaţa în acest tragic accident naval.
Pentru aducerea la suprafaţă a navei scufundate se acţionează în acest moment cu forţe materiale şi umane, folosindu-se macarale plutitoare, şlepuri salvatoare, remor­chere, şalupe, bacuri pentru opera­ţiuni de transport, aparatură speci­fică acttivătăţii personalului de in­tervenţie şi scafandrilor.
Totodată, începând de ieri, 13 septembrie, la cererea unui număr mare de cetăţeni, Filiala CEC a iniţiat un Cont al Omeniei pentru depu­nerea unor sume de bani, în vederea întrajutorării familiilor care şi-au pierdut viaţa.
Contul Omeniei, având numărul 8.89.0.061, funcţio­nează la toate ghişeele CEC din municipiul Galaţi.
Nici Scînteia, nici România Liberă nu au relatat atunci despre scufundarea vaporului Mogoşoaia. Cu atât mai puţin televiziunea publică.
În aceste condiţii, singurele informaţii la care au avut acces apropiaţii celor decedaţi şi gălăţenii în general au fost cele care scăpau de la cei implicaţi în acţiunea de recuperare a navei şi a cadavrelor.
La cererea autorităţilor de atunci - Securitatea şi Mi­nisterul de Interne, prin Miliţia Transportului, doi ope­ratori au filmat operaţiunile de la morgă din docuri, precum şi pe cele din timpul ranfluării navei.
Foarte mulţi gălăţeni au stat în acele zile pe faleza Dunării, urmă­rind operaţiunile prin care se în­cer­ca scoa­terea pasagerului Mogo­şoa­ia şi încercând să afle sau schim­bând informaţii despre cele întâm­plate în dimineaţa zilei de 10 septembrie.


Nici bulgarii n-au dat prea multe informaţii
În buletinele normale ale agentiei de presă bulgare, BTA, nu a aparut mai nimic imediat după catastrofă. La cel închis /C-2/ - pentru membrii CC a PCB, la două zile de la accident apare un grupaj de extrase de la diferite agenţii şi ziare. Vina pentru accident era atribuită co­mandantului navei "Mogoşoaia" care nu a acordat prioriate navei "Petar Karamincev", şi a efectuat o manevră periculoasă în condiţii de vizibilitate redusă. Cifra victimelor nu a fost publicată.
Tot din arhiva BTA rezultă că presa din România nu a informat despre telegrama de condoleanţe trimisă de secretarul general al CC al PCB, Todor Jivkov.
Presa bulgară a început să informeze despre cazul "Mogoşoa­ia" abia după căderea lui Jivkov. (Petio Petkov)
Precizare: La data producerii accidentului, Petio Petkov era corespondent al agenţiei BTA la Bucureşti. Informaţiile despre tragedia petrecută pe Dunăre le-a primit din... Bulgaria. "Informaţia pentru presa sofiotă a venit din căpitănia bulgară. În condiţiile de atunci eu nu ştiam decât cea ce a scris Scînteia, adică... mai nimic", spune Petio Petkov. Jurnalistul îşi mai aminteşte că a făcut un interviu cu căpitanul navei bulgare, în perioada de după accident, când l-a întâlnit la ambasada Bulgariei de la Bucureşti, dar că nu a mai apărut, pentru că tocmai căzuse Ceauşescu.

×
Subiecte în articol: special