"Tovarăşul" are hernie!

Cu numai o lună înaintea Congresului al XIV-lea al partidului, bancurile politice noi-nouţe lipseau aproape cu desăvârşire. Nici nu este de mirare atâta vreme cât la aproape şase luni de la plata integrală a datoriei externe, îndelung visatele ameliorări se lăsau încă aşteptate. "Se lăsau" este un fel de a spune... Mai aproape de adevăr ar fi să spunem că "nu mai veneau"!

Nici măcar de haz-de-necaz nu îi mai ardea românului. Aşa că, pe loc a apărut şi zicerea: "- Care este cel mai scurt banc politic?/ - ???/ Ptiu!" (Aproape de prisos să adaug că onomatopeea traducea, de fapt, un scuipat tras cu toată forţa într-o direcţie anume).

Totuşi, pofta de a scorni şi de a pune în circulaţie snoave cu tâlc nu îi părăsise de tot pe români. Dovadă şi anecdota care circula în draci chiar în acele zile puse de propaganda oficială sub semnul "atmosferei de înaltă vibraţie patriotică, re­vo­lu­ţi­onară" etc. etc. etc.

Aşadar, "Tovarăşul" acuză din ce în ce mai dese şi din ce în ce mai puternice dureri. Normal, toată lumea din preajmă se precipită. Nu de alta, dar nu se făcea ca tocmai în preajma marelui Forum al comuniştilor români "cel mai iubit fiu al partidului şi poporului" să cadă suferind! Încep să curgă analizele, dar diagnosticul întârzie să apară. Mai bine zis, să fie rostit cu voce tare. Până când "Tovarăşul" îşi ia inima în dinţi şi îl întreabă pe medicul său personal:
- Tovarăşe doctor, ştii că nu mă tem de greutăţi şi că nu sunt eu omul care să se sperie din orice. Mie te rog să îmi spui, direct, în faţă, ca unui comunist de omenie ce sunt: e gravă boala mea?
- Tovarăşe Ceauşescu - îi răspunde medicul - boala dumneavostră este grea, dar nu şi de nevindecat. Aveţi hernie. Şi trebuie să vă operaţi neîntârziat!..
- Hernie? - se miră "Tovarăşul". "Dar din ce anume mi se trage?
- Înainte de a vă spune diagnosti­cul, ar fi trebuit vă rog să îmi răs­pundeţi foarte sincer la o întrebare: aţi ridicat ceva foarte greu în ultima vreme?
- Da, am ridicat ceva. Şi chiar cu mare greutate...
- Ce anume?
- Am ridicat preţurile la alimente şi la bunuri de  larg consum.
- Asta a fost o mare greutate? - se miră medicul.
- Sigur că a fost o mare greutate - răspunde secretarul general. Gândeşte-te şi dumneata, tocmai acum, în preajma congresului partidului, am fost constrâns de exigenţele economice interne şi internaţionale să ridic preţurile!

După câteva minute de tăcere, "Tovarăşul" întreabă:
- În condiţiile astea, ce trebuie să fac?
- Trebuie să staţi liniştit şi, mai ales, să nu mai ridicaţi nimic.
- Nimic-nimic?
- Absolut nimic. Altfel, s-ar putea să aveţi suprize neplăcute.
- Vai de mine-răspunde cu voce stinsă "Tovarăşul" - bine că m-ai prevenit, doctore, că mare boroboaţă era să fac.
- ???
- Da, doctore nu te mira. Era cât pe ce să ridic şi salariile! Şi, culmea, aproape la nivelul la care am ridicat preţurile.