Ultima călătorie la Praga

Abia revenit din teritoriu, dintr-o vizită de lucru în judeţul Mehedinţi, Nicolae Ceauşescu a luat calea aerului spre RSS Cehoslovacă, pentru în­tâlniri la nivel înalt cu mai-marii de la Praga. În prima delegaţie oficială în străinătate de la începutul anului, preşedintele a plecat neîn­soţit de soţie. Poate şi pentru că se preconiza o vizită-fulger.

Luna mai fusese de altfel bogată în evenimente culturale legate de "po­porul prieten" cehoslovac. A 44-a aniversare a eliberării acestei ţări de sub "robia fascismului" prilejuise la Bucureşti, Piatra Neamţ, Galaţi des­făşurarea "Zilelor filmului ce­hos­lovac" (4 mai), iar la Constanţa organizarea unei conferinţe pe temă, de consulul general Ka­rel Dostal.

Trei zile mai târziu, me­mo­ria soldaţilor români, căzuţi pe frontul de vest, a fost cinstită la cimiti­rul din Zvolen. La 8 mai, Jan Papp, am­basadorul ce­hoslovac la Bucu­reşti, a oferit o re­cepţie, cu ocazia Zilei Naţionale a ţării sale. Manifestări "cultural-ştiin­ţifice" s-au des­fă­şurat şi la Casa Culturii RS Ce­hos­lovace din Capitala României, unde dr Libusa Vajdova, de la Academia Slovacă de Ştiinţe din Bratislava, a sus­ţinut prelegerea "Re­cep­tarea ope­rei lui Mihai Eminescu în litera­tura cehă şi slovacă".

Întâlnirea la nivel înalt dintre cei doi preşedinţi părea să "încunu­ne­ze" luna prieteniei dintre cele două po­­poare. La 17 mai 1989, Nicolae Ceau­­şescu, însoţit de Ion Dincă, Constantin Oancea (adjunctul ministrului afacerilor externe) şi de George Homoştean (ambasadorul român la Praga), a fost primit de omologul său pe linie de partid, Milos Jakes, secretarul general al CC al Partidului Co­munist Cehoslovac (PCC).

La sfârşitul discuţiilor, Jakes a oferit oaspeţilor români un dejun oficial, deschis de toasturi în cinstea "prieteniei celor două popoare". Primul a "urat" Nicolae Ceauşescu: "Vizita pe care o facem în Cehoslovacia, deşi foarte scurtă, constituie o expresie a cursului ascendent pe care îl înregistrează raporturile de prietenie şi colaborare dintre partidele, ţările şi popoarele noastre, o nouă contribuţie la dezvoltarea lor în continuare".

Câteva declaraţii ale gazdei, binevoitoare la adresa regi­mului din URSS şi a prefacerilor de sistem iniţiate de Mihail Gorbaciov, trebuie să îl fi deranjat pe Nicolae Ceauşescu.
Iată ce a răspuns, prin­tre altele, Milos Jakes: "În Cehoslovacia, ţinând seama de nevoile noastre, am pornit, din iniţiativa PCC, pe ca­lea restructurării economice şi so­ciale, în interesul accelerării dezvoltării social-economice a socie­tă­ţii, ridicării ei pe o treaptă calitativ superioară. Pentru acestea sunt ne­cesare adâncirea democraţiei socia­liste, extinderea participării popo­ru­lui la conducerea tuturor domeniilor vieţii societăţii, perfecţionarea mun­cii de partid. Cursul de restructurare revoluţionară a societăţii so­vietice adoptat de Partidul Comunist al Uniunii Sovietice este pentru noi o sursă de experienţă şi inspi­ra­ţie. Urmărim, de asemenea, cu aten­ţie şi folosim experienţe şi abordări din alte ţări socialiste frăţeşti."

După dejunul oficial oferit de Jakes, Nicolae Ceauşescu s-a întâlnit şi cu Gustav Husak, preşedintele ce­hos­lovac, la castelul Hrad. Secretarul ge­neral al PCR a trecut în revistă gar­da de onoare, apoi a convorbit cu Hu­sak despre rolul Comi­siei mixte guvernamentale din cele două ţări. Pentru "dezvoltarea rela­ţiilor de pri­e­tenie şi colaborare ro­mâno-cehos­lo­vace", Nicolae Ceau­şes­cu a acordat omologului său Or­di­nul "Victoria Socialismului".

În paralel, Ion Dincă a avut în­tâl­niri oficiale cu Karel Julis (vice­pre­şedintele Guvernului federal al RS Cehoslovacia), cei doi semnând în final Programul pentru adâncirea cooperării şi specializării în producţie. Oficialul român efectuase o vi­zită şi la începutul lunii mai, când se întâlnise cu Ladislav Adamec (pre­­şedintele guvernului Cehoslovaciei). Şi Ion Stoian (membru su­ple­ant al CPEx şi secretar al CC) a dez­bătut cu Jozef Lenart (membru al Pre­zidiului, secretar al CC al PCC) co­laborarea dintre cele două partide "frăţeşti".

La sfârşitul vizitei preşedintelui român, s-a adoptat, conform uzan­ţelor, şi un comunicat comun, din care reieşea că între Bucureşti şi Praga toate erau "bune şi frumoase". Ceea ce, în limbaj diplomatic, se traducea astfel: "Tovarăşul Nicolae Ceau­­şescu şi tovarăşul Milos Jakes au efectuat un schimb de păreri cu privire la unele probleme actuale ale situaţiei internaţionale. Au fost de acord că problema fundamentală a zilelor noastre o constituie men­ţinerea păcii şi a securităţii în lume, oprirea cursei înarmărilor, şi în primul rând a celor nucleare, adop­tarea de noi măsuri de dezarmare, înlăturarea pericolului unei catas­trofe nucleare. (...) Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială, tovărăşească şi au avut un pronunţat caracter de lucru".