x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special 1.000.000 de euro pe şantierul cumetriilor

1.000.000 de euro pe şantierul cumetriilor

de Adrian Mogos    |    15 Mai 2007   •   00:00
1.000.000 de euro pe şantierul cumetriilor

Edilii reşiţeni se pot măndri că au rupt de la gura concitadinilor un milion de euro pentru reabilitarea centrului oraşului. Nevasta primarului este cenzor la firma care a făcut proiectarea, iar patronul firmei care execută lucrarea l-a angajat la una dintre firmele sale pe directorul băncii de la care primăria a luat creditul pentru plata acestui contract.

Edilii reşiţeni se pot măndri că au rupt de la gura concitadinilor un milion de euro pentru reabilitarea centrului oraşului. Nevasta primarului este cenzor la firma care a făcut proiectarea, iar patronul firmei care execută lucrarea l-a angajat la una dintre firmele sale pe directorul băncii de la care primăria a luat creditul pentru plata acestui contract.

Cu penelistul Liviu Spătaru, primarul "sfarmă deal" al Reşiţei, cercetat penal de DNA Timişoara pentru abuz in serviciu, v-am făcut cunoştinţă in urmă cu ceva timp, omul remarcăndu-se prin viteza cu care s-a mişcat pentru un investitor străin şi a modelat, in mai puţin de trei luni, un deal de lăngă oraş pentru a-i face pe plac acestuia. In schimb, cănd vine de vorba de reşiţeni, rapiditatea dispare. Se lucrează la refacerea centrului oraşului de mai bine de un an, reabilitarea constănd in inlocuirea dalelor pe o suprafaţă de 10.000 mp, remedierea cătorva zeci de bănci, a bordurilor, montarea unor hidranţi, a unor stălpi de iluminat, la care se adaugă căteva jardiniere şi două cişmele.

PROIECTAREA. Orice lucrare se naşte dintr-un proiect. La răndu-i, proiectul este intocmit de un om sau mai mulţi, in funcţie de complexitate. Iniţial, refacerea centrului pare să fi fost o joacă de copii pentru proiectanţii de la Case SA Reşiţa, din moment ce, conform datelor obţinute de la primărie, valoarea contractului a fost de 500.000 de lei vechi. Ieftin, deci bine. Dar, ca de obicei cănd e vorba de banul public, au apărut modificări. La cei 500.000 de lei vechi s-au adăugat 74.500 de lei noi, adică, trei sferturi de miliard. La 13 mai 2005, Primăria Reşiţa şi Case SA au incheiat contractul de servicii pentru reabilitarea centrului civic. Firma căştigătoare a fost aleasă prin cerere de ofertă şi a avut o singură contracandidată, Abraxas SRL Reşiţa. Termenul de execuţie era, conform Primăriei Reşiţa, de: "8 săptămăni: 17.10.2005-10.02.2006".

SOŢ, SOŢIE. Preşedintele Consiliului de Administraţie al SC Case SA este, după cum reiese din informaţiile de la Registrul Comerţului, Pavel Aghescu. Acesta s-a perindat pe la căteva partide, ultima oară fiind numit in funcţia de director al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Caraş- Severin de PSD. Aghescu este şi soţul preşedintei Secţiei Penale a Tribunalului Caraş-Severin, Dorica Aghescu. Familia Aghescu deţine, după cum reiese din declaraţia de avere a magistratului, semnată la 22 aprilie 2005, acţiuni in valoare de 1,1 miliarde la Case SA. Magistratul a completat pe sărite declaraţia de avere, intrucăt mai multe firme la care soţul figurează ca asociat nu sunt menţionate. "Prezenta declaraţie constituie act public şi răspund, potrivit legii penale, pentru inexactitatea sau caracterul incomplet al datelor menţionate", se menţionează la finalul unui asemenea document. Pe de altă parte, Case SA are cinci cenzori. Maria Marina Spătaru, singura femeie dintre ei, este partenera de viaţă a primarului reşiţean care, la răndu-i, nu vede nici un impediment in această chestiune şi spune că nu există nici o incompatibilitate, intrucăt legislaţia permite soţiei să fie cenzor.

Pe de altă parte, Aghescu mai este cenzor la o firmă a Consiliului Judeţean Caraş-Severin: Fabrica de Produse Lactate SA. Care este legătura? Reabilitarea din banii bugetului Consiliului Judeţean a clădirii Sălii Polivalente din Reşiţa unde se lucrează in aceeaşi formulă, Case SA proiectant şi Consproiect executant.

TABLA. Pentru a pune in practică ideile celor de la Case, s-a organizat o licitaţie la care s-au aliniat patru concurenţi: Hidroconstrucţia SA Bucureşti, Design Proiect Construct SRL Reşiţa in asociere cu Amarad SA Arad, Acomin SA, din Cluj şi Consproiect SRL, din Reşiţa, care a şi căştigat. Valoarea contractului a fost de 2.137.555 RON, dar, după căteva luni, un act adiţional a văzut lumina zilei. Şi a văzut-o bine, pentru că suma pentru execuţia lucrărilor a ajuns la 3.205.206 RON, noul termen de predare fiind 15 iunie 2007, aceasta insemnănd aproape un milion de euro, costurile fiind suplimentate cu o treime. Datele lucrărilor de reabilitare sunt pictate cu măna pe o tablă aproape ruginită, amplasată intr-un loc stingher al centrului şi prinsă cu nişte sărme de două bucăţi de lemn infipte in pămănt. Reşiţeanul poate desluşi, printre altele, că antreprenorul general, Consproiect SRL, deţine autorizaţia cu numărul 68/24.03.2006, data inceperii lucrării fiind 4 mai 2006. Data finalizării lipseşte. O fi bine? O fi rău? Rău este că autorizaţia a fost emisă la 24 martie 2006, iar contractul de execuţie s-a incheiat intre Consproiect şi Primăria Reşiţa o lună mai tărziu, la 28 aprilie 2006. "Varianta iniţială a fost ca această piaţă să fie pavată cu plăci de beton. Conducerea judeţului şi a municipiului a hotărăt o variantă mai de perspectivă, ceva mai durabil. S-au dus să vadă pieţele din Alba-Iulia, Sibiu Craiova şi chiar Viena şi s-a ales o altă variantă care a dus la suplimentarea costurilor. Centrul va fi gata la 15-20 iunie", a declarat Gheorghe Filipescu, patronul Consproiect

REFUZUL. In urmă cu două săptămăni, in centru nu lucrau mai mult 20 de oameni. Unii ciocăneau alene dalele de granit chinezesc peste care se vor plimba reşiţenii. Aceste dale sunt cunoscute mai ales pentru faptul că, in timpul iernii, se transformă intr-un veritabil patinoar. Pe piaţă, metrul pătrat de granit chinezesc se vinde la 22-25 de euro cu tot cu TVA mult mai ieftin decăt a păltit primăria. La căţiva metri de cei 20 muncitori, alţi doi meseriaşi admirau un circular de tăiat pietre. Reşiţenii se plăng că lucrările trenează, iar presa locală face tot felul de sondaje in speranţa că lucrările se vor termina mai repede. Chinezăria, mă refer la granit, este montată in valuri, pe un strat de nisip, in unele locuri peste vechile dale. Plăcile sunt dispuse la distanţă, unele trosnesc precum scena unui teatru părăsit. Pe alocuri, se observă linii de piatră cubică care se ridică peste nivelul chinezăriilor, dănd un aspect denivelat. Toate acestea au fost explicate de unii dintre muncitori: "Aşteptăm să plouă, ca să se taseze. Atunci o să fie perfect". Primarul Spătaru a refuzat, in urma apariţiei articolului despre dealul strămutat, să mai dea orice relaţii despre alte investiţii reşiţene. Alina Stancovici, consiliera personală a acestuia, a transmis telefonic: "Aveaţi intălnire cu domnul primar, miercuri. Nu vă mai ostoiţi să veniţi, pentru că domnul primar a discutat bărbăteşte cu dumneavoastră la telefon, dar acum aţi vănturat nişte hărtii prin oraş. Nu vă mai primeşte".

O alianţă de nădejde

Pavel Aghescu este legat de căţiva funcţionari ai Primăriei Reşiţa, unul dintre ei este Gheorghe Lotoroşanu, şef serviciu, alături de care a care a fost coacţionar la Construcţii Montaj SA, o societate aflată in faliment de vreo doi ani. Un alt suport pe această filieră este şi Augustina Lotoroşanu, consilier Investiţii la Primăria Reşiţa. Consproiect are ca unic asociat pe Gheorghe Filipescu, un apropiat al tuturor celor care s-au perindat pe la putere. Prin Consproiect, Filipescu este acţionar majoritar cu peste 70% la Recons SA, unde printre administratori ii regăsim pe Gheorghe Bălan, fost prefect, fost preşedinte pesedist al Consiliului Judeţean Caraş-Severin şi fost preşedinte al PSD. Un alt administrator de la Recons este Nicole Drăgan Ţeicu, liderul Blocului Naţional Sindical din zonă. Nu există reşiţean care să nu ştie cine este Filipescu, in special cele căteva zeci de familii care au primit apartamente ANL in 2005, construite de firma sa şi care au inceput să se degradeze cănd incă erau in garanţie. La Recons SA, numele cenzorului Dănuţ Rada nu atrage cu nimic atenţia. Dănuţ are, insă, o strănsă legătură cu Aghescu, prin simplul fapt că a fost administrator la Instalaţii Tehnologice SA, firmă aflată in faliment, unde Aghescu a avut 10%. Rada este decanul Facultăţii de Economie de la Universitatea Europeană Drăgan din Lugoj unde primarul Spătaru a prestat ca profesor. Gheorghe Ciorbă nu se poate lăuda decăt cu funcţia de cenzor la Recons, dar omul a fost director la Banca Raiffeisen Reşiţa tocmai cănd a fost contractat creditul din care se reface acum centrul. Filipescu nu vede nici o legătură in această coincidenţă: "Domnul Ciorbă nu lucrează la firma care face lucrarea, ci la Recons, iar acest credit a fost antamat cu mult timp inainte şi s-a hotărăt la Bucureşti".


×
Subiecte în articol: special resita aghescu case