Colapsul Lehman Brothers a declanşat cea mai mare criză financiară după cel de-al doilea război mondial şi a schimbat pentru totdeauna lumea în care trăim. Peste 40% din bogăţia lumii s-a topit, 50 de milioane de salariaţi şi-au pierdut locurile de muncă, iar sărăcia a afectat alte 53 de milioane de oameni. Efervescenţa creditării şi iluzia bunăstării afişată în ţările dezvoltate înainte de septembrie 2008 nu vor mai reveni curând.
General Motors, Lehman Brothers, AIG, Merrill Lynch, City Group, Royal Bank of Scotland, instituţii pe care toată lumea le considera veşnice, s-au dovedit fragile şi au ajuns în colaps. Unele au fost salvate de faliment de guvernanţi cu banii contribuabililor din ţările respective. JP Morgan şi Bank of America sunt câteva exemple de companii care au devenit şi mai mari în timpul crizei prin preluarea concurenţilor, care nu s-au bucurat de aceeaşi bunăvoinţă din partea statului. În timp ce SUA şi Europa se zbat în recesiune, în China şi India a plouat cu bani. Economiile celor două ţări au crescut cu 8% la sfârşitul celui de-al doilea trimestru din acest an şi Banca Centrală din China a anunţat că rezerva sa monetară a atins 2 trilioane de dolari.
ORIGINEA CRIZEI
Primele semne ale crizei au început încă din august 2007, când Fed a cerut băncilor să înăsprească condiţiile de acordare a creditelor subprime şi să verifice cu atenţie veniturile clienţilor. Cu toate astea, americanilor le-a fost întreţinut visul că e bine să aibă cât mai multe credite pentru locuinţe şi cât mai multe carduri de credit cu sloganul "Consumi acum, plăteşti altă dată".
Nu numai băncile comerciale nu au întrevăzut pericolul, nici experţii Fondului Monetar Internaţional (care are rolul de a supraveghea economia lumii) nu a intuit că o mare parte din banii dematerializaţi care circulau prin cardurile şi conturile bancare nu existau pentru că nu aveau acoperire în nimic.
ŞOMAJ-RECORD
A fost suficient ca Lehman Brothers să dea faliment şi au început zeci, sute, sute de mii de falimente pe bandă rulantă. Colapsurile firmelor au lăsat fără joburi milioane de oameni în întreaga lume. Numărul de şomeri a atins un record absolut, la nivel mondial, 240 milioane de salariaţi au rămas pe drumuri, conform estimărilor Organizaţiei Mondiale a Muncii. Numai în 2009, aproape 50 milioane de joburi se vor pierde ca urmare a crizei, din care 3,5 milioane în UE.
Numărul total al şomerilor în Uniunea Europeană este în jur de 20 de milioane, aproape egal cu întreaga populaţie a României, iar în SUA şomajul a atins 14,9 milioane. Numai în luna septembrie 2009, rata şomajului s-a ridicat la 9,7%, cel mai înalt nivel din ultimii 26 de ani, iar în luna august, 216.000 de persoane şi-au pierdul joburile. Una peste alta, au fost desfiinţate 6,9 milioane de locuri de muncă de la începutul crizei.
CASE IEFTINE ŞI BANI PUŢINI
Preţul caselor în SUA a scăzut cu 30% faţă de nivelul din 2007, iar ceea mai mare parte a căderii s-a înregistrat în ultimul an. Numai în perioada ianuarie-martie 2009, preţurile au coborât cu 19,1%, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2008, potrivit indicelui The Standard & Poor's/Case-Shiller National Home Price. A fost cel mai semnificativ declin de când a început evaluarea, în urmă cu 21 de ani. Nici în Europa lucrurile nu stau foarte bine. Deşi în Marea Britanie preţurile au început să crească în ultimele trei luni, totuşi acestea se situează cu 14,4% sub nivelul din octombrie 2007. În Spania, scăderea a fost de 13% faţă de decembrie 2007 şi de 10,1% în ultimele 12 luni.
A MURIT CONCURENŢA
Au fost băncile victime sau profitoarele crizei financiare? O întrebare simplă, cu un răspuns extrem de complicat. Tot mai mulţi analişti se uită strâmb la băncile mari în care Guvernul american a pompat peste 700 miliarde de dolari pentru a nu le lăsa să cadă. Acestea s-au transformat în profitoare şi au devenit şi mai mari după criză, în timp ce sute de alte bănci mici au dat faliment. În acest an, JP Morgan a devenit cea mai puternică bancă din lume, după ce a preluat două bănci rivale, Bear Stearns şi Washington Mutual, conform unui clasament realizat de revista The Bankers. Şi Bank of America a ocupat locul secund (s-a întărit după preluarea Merrill Lynch), iar pe locurile trei şi patru s-au plasat Citigroup şi RBS. Nu se ştie dacă aceste bănci sunt acum mai sigure, însă este cert că sistemul bancar american este aproape de monopol.
GIGANŢII AUTO
Industria auto a fost lovită de unul dintre cele mai răsunătoare falimente, cel al companiei General Motors. Compania a disponibilizat 48.000 de angajaţi şi a renunţat la mărci celebre precum Buick, Cadillac, Chevrolet, Daewoo, GMC, Holden, Hummer, Pontiac, Saturn, Saab, Vauxhall. Pierderile companiei s-au ridicat la peste 172,8 miliarde de dolari. Din cenuşa marelui GM a renăscut noul GM, mult mai mic, dar curăţit de datorii. Guvernul american a susţinut doar mărcile Cadillac, Buick, GMC şi Chevrolet, pe care le-a inclus în noul GM, aflat în proprietatea statului. În Europa, criza din industria auto a fost resimţită începând cu iulie 2008. Volkswagen, Ford Europe, Renault, PSA, Fiat, Daimler sau BMW şi Opel s-au trezit cu mari probleme şi cu scăderi de 2 milioane de unităţi. Afacerile au picat cu o valoare totală estimată la 30 miliarde de euro.
Capitalism de criză: naţionalizări în lanţ şi planuri de redresare
● 15 septembrie. Lehman Brothers este prima mare bancă de investiţii care colapsează de la începutul crizei de credit. Afectată de criză, o altă mare bancă din SUA, Merrill Lynch, şi-a dat acordul să fie preluată de Bank of America pentru 50 miliarde de dolari.
● 16 septembrie. Fed anunţă un pachet financiar în valoare de 85 miliarde de dolari pentru salvarea AIG, cea mai mare companie de asigurări din SUA.
● 25 septembrie. Cea mai mare bancă de economii din SUA, Washington Mutual, este închisă de autorităţile de reglementare şi vândută către JP Morgan Chase.
● 28 septembrie. Fortis, cea mai mare bancă din Belgia, este parţial naţionalizată. Peste Ocean, Fed propune un pachet în valoare de 700 miliarde de dolari la dispoziţia Trezoreriei pentru cumpărarea datoriilor de la băncile falimentare.
●29 septembrie. Creditorul ipotecar Bradford & Bingley este naţionalizat de Guvernul britanic, care preia controlul asupra băncii cu active de 52 miliarde euro. Camera Reprezentanţilor din SUA respinge planul de salvare a sistemului financiar american.
● 6 octombrie. Germania pune la bătaie 50 miliarde de euro pentru a salva Hypo Real Estate, una dintre cele mai mari bănci imobiliare.
● 8 octombrie. Guvernul britanic anunţă un pachet de salvare pentru sistemul bancar în valoare de 50 miliarde de euro.
●11 octombrie. Miniştrii de Finanţe din G7 pun la cale un plan comun pentru dezgheţarea pieţei creditului.
● 13 octombrie. Guvernul britanic anunţă că va pompa 37 miliarde de euro pentru salvarea prin naţionalizare a celor mai mari bănci: Royal Bank of Scotland (RBS), Lloyds TSB şi HBOS.
● 14 octombrie. Guvernul SUA a anunţat un plan de 250 miliarde de dolari destinat cumpărării de participaţii la bănci într-un efort de a restabili încrederea în acest sector.
● 14 noiembrie. Zona euro a intrat oficial în recesiune, cifrele arată că economia s-a redus cu 0,2% în al treilea trimestru.
● 23 noiembrie. Guvernul SUA anunţă că va investi 20 miliarde de dolari pentru salvarea gigantului bancar Citigroup.
● 25 noiembrie. Fed anunţă că va injecta 800 miliarde de dolari în economie pentru stabilizarea sistemului financiar.
● 26 noiembrie. CE a anunţat un plan de redresare economică în valoare de 200 miliarde de euro.
● 1 decembrie. Economia SUA este declarată oficial în recesiune.
● 4 decembrie. Franţa anunţă un plan în valoare de 26 miliarde de euro pentru a ajuta economia.
● 16 ianuarie. Guvernul SUA ajunge la un acord pentru a oferi Bank of America 20 miliarde de dolari pentru a compensa pierderile suferite de preluarea Merrill Lynch.
● 17 februarie. Preşedintele SUA, Barack Obama, anunţă cel mai mare plan de redresare din istoria SUA în valoare de 787 miliarde de dolari.
● 2 martie. AIG a raportat pierderi de 62 miliarde de dolari, record absolut în istoria corporaţiilor din SUA.
● 2 aprilie. Liderii G20 ajung la un acord să injecteze 1.100 de miliarde de dolari pentru a face faţă crizei.
● 1 mai. Al treilea constructor de automobile din SUA, Chrysler, intră în faliment, cele mai mari active fiind vândute companiei italiene Fiat.
● 1 iunie. Cea mai mare companie auto din lume, General Motors, intră în faliment. O parte din companie va fi salvată de Guvern, restul mărcilor sunt scoase la vânzare.
● 17 iunie. Guvernul SUA anunţă o mare reformă în Regulamentul bancar pentru a preveni viitoarele crize financiare.
● 10 iulie. General Motors a ieşit din faliment, după crearea unui nou GM deţinut în proporţie de 61% de Guvernul SUA.
● 14 iulie. Goldman Sachs şochează lumea anunţând un profit net de 3,44 miliarde de dolari. Ulterior, şi alte bănci anunţă profituri uluitoare pentru nişte companii salvate din faliment.