x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

1997, prima deceptie - Chirac, omul nostru la Madrid

0
Autor: Marina Constantinoiu 29 Ian 2008 - 00:00
 1997, prima deceptie - Chirac, omul nostru la Madrid


Pentru români, numele fostului preşedinte francez Jacques Chirac rimează cu "susţinere”. Pentru că Chirac a fost, după mulţi ani de aşteptare pentru români, primul preşedinte occidental care "şi-a pus obrazul” pentru România. Se întâmpla la Madrid, la summit-ul NATO. În iulie 1997. exclusiv online

Pentru români, numele fostului preşedinte francez Jacques Chirac rimează cu "susţinere”. Pentru că Chirac a fost, după mulţi ani de aşteptare pentru români, primul preşedinte occidental care "şi-a pus obrazul” pentru România. Se întâmpla la Madrid, la summit-ul NATO. În iulie 1997.


Chestiunea integrării României în structurile NATO s-a pus, cu seriozitate, din 1993-1994, când administraţia americană condusă de preşedintele Bill Clinton a optat pentru politica de extindere a NATO. România, atunci condusă de preşedintele Ion Iliescu, a fost prima ţară din Europa Centrală şi Orientală care a semnat "Parteneriatul pentru Pace” în ianuarie 1994, românii fiind foarte mândri de gestul lor.


CHESTIUNE SENSIBILA. În 1996-1997, opinia publică din România era foarte sensibilă, chiar fanatizată, în privinţa perspectivei unei viitoare integrări a României în structurile NATO. Pentru administraţia de la Bucureşti, ca şi pentru cetăţeanul de rând, aderarea ajunsese semn de recunoaştere internaţională, dar şi recompensă pentru eforturile noastre de adaptare la democraţie.


VINE ÎN ROMANIA. Jacques Chirac a efectuat o vizită de două zile la Bucureşti în zilele de 21-22 februarie, reafirmând, cu această ocazie, susţinerea Franţei faţă de aderarea României "în primul val” al extinderii NATO, alături de Polonia, Ungaria şi Republica Cehă. În cadrul conferinţei de presă comune cu omologul său român, Emil Constantinescu, preşedintele francez şi-a reiterat sprijinul Parisului faţă de candidatura română la Uniunea Europeană "imediat ce va fi posibil”. Enumerând "mesajele” pe care a vrut să le transmită românilor în cadrul vizitei sale, Chirac a citat mai întâi "o mărturie a solidarităţii Franţei cu România” şi "o susţinere a extraordinarului efort al reformelor angajate de Bucureşti începând cu 1989” şi care, a afirmat acesta, "a cunoscut un nou elan” o dată cu alegerea lui Constantinescu în noiembrie 1996. Chirac a salutat, cu aceeaşi ocazie, "terapia de şoc” pe care o aplică Guvernul român, declarând că, în România, ca şi în Franţa, absorbţia deficitelor "nu are alt obiectiv decât pe acela de a îmbunătăţi viaţa populaţiei”.


ÎNCA O "VIZITA ISTORICA”. La rândul său, Emil Constantinescu a calificat drept "istorică” vizita lui Chirac - primul şef de stat străin venit în vizită oficială în ţara noastră de la alegerea sa în funcţia de preşedinte, preşedintele român declarând că aderă total la proiectul "Parteneriatului franco-român”.Chirac şi-a justificat susţinerea faţă de aderarea României la NATO în iulie 1997, cu ocazia summitului de la Madrid, prin faptul că, "în faţa dificultăţilor pe care le cunosc Balcanii şi în cadrul întăririi flancului sudic al Alianţei”, România ocupă "o poziţie foarte importantă”. Potrivit lui, "tot ceea ce rămâne de făcut este să fie convinse şi Statele Unite de aceasta”.


ÎNTALNIRE CU STUDENŢII. Înainte de a participa la inaugurarea pieţei Charles de Gaulle în Capitala României, Chirac a dialogat la Facultatea de Drept cu studenţii români, evocând îndelung francofonia, al cărei membru este şi România şi care are ca vocaţie lupta "contra culturii unice”. În acea vizită, şeful statului francez a fost însoţit de 11 oameni de afaceri francezi, printre care şi Jean-Luc Lagardere, iar partea economică a agendei prezidenţiale a fost marcată şi de o intervenţie a lui Chirac în faţa oamenilor de afaceri români şi francezi. Ocazie cu care el a deplâns faptul că Franţa nu era la ora respectivă decât al cincilea investitor străin în România şi a invitat şefii de întreprinderi francezi "să dea dovadă de spirit de cuceritor”. Atunci au fost discutate mai multe dosare, printre care proiectul Matra, adresat ministerelor de Interne şi al Apărării, în valoare de 650 de milioane de franci francezi, precum şi în domeniul producţiei de zahăr, ciment şi oţel.


PATA DE CULOARE. Din delegaţia prezidenţială franceză a făcut parte şi actorul Gerard Depardieu, care a declarat atunci că şi-a descoperit "o dragoste” pentru România şi că intenţionează să consacre mai mult timp acestei ţări, în special copiilor maltrataţi. A vorbit atunci şi despre implicarea sa în mai multe proiecte (telecomunicaţii, textile, vinuri), dar până acum nu s-au auzit prea multe despre concretizarea lor.


GUST AMAR. Preşedintele Emil Constantinescu a jucat în mod special pe cartea succeselor externe pentru a satisface populaţia. Integrarea în NATO a devenit aproape singurul obiectiv al Guvernului între decembrie 1996 şi iulie 1997. Or, la summitul NATO de la Madrid, din 8-9 iulie 1997, integrarea României în structurile euro-atlantice nu a fost acceptată. În ciuda unei susţineri foarte puternice din partea Franţei. Dar calculul Franţei a fost unul prost. Francezii credeau că susţinerea faţă de români le-ar fi adus recunoştinţă. Pragmatici, românii au considerat că decizia se ia nu de Paris, ci de Washington. Şi l-au primit pe preşedintele american Bill Clinton, cu bucurie şi emoţie, în iulie 1997, într-o scurtă vizită, după summitul de la Madrid.


FRANCOFONIA SALVEAZA BLAZONUL. "Micul Paris” trăieşte cum poate în epoca globalizării. Pentru a-şi recăpăta blazonul francofon, România a găzduit, în septembrie 2006, un summit care a reunit 60 de delegaţii oficiale la Palatul Poporului, construit de Ceauşescu în Bucureşti. Cum, până la ora aceea, România nu mai găzduise o reuniune de proporţiile astea, premierul Călin Popescu-Tăriceanu a declarat, la vremea respectivă că summit-ul francofoniei este cea mai importantă manifestare politică organizată vreodată la noi, cu atât mai mult cu cât România era prima ţară din Europa, în afara Franţei, care a organizat o astfel de reuniune.


UN DOSAR PERSONAL. Dacă Chirac a făcut din candidatura României la NATO dosarul său personal, nici aderarea României la UE nu s-ar fi putut produce fără sprijinul decisiv al Hexagonului. Din păcate, în relaţia dintre cele două ţări nu a fost numai cer senin, Bucureştiul declanşând furia lui Chirac însuşi, când s-a alăturat SUA în războiul din Irak. În 2004, preşedintele Traian Băsescu a reuşit să irite Franţa după ce a anunţat că prioritatea politicii sale externe o reprezintă "axa Londra-Washington-Bucureşti”, excluzând Parisul. Până la organizarea summit-ului Francofoniei la Bucureşti, şi venirea lui Chirac în Capitala României, Băsescu a avut şi el o vizită de lucru la Paris, a doua, după venirea sa la putere. Dar una desfăşurată pe un fond crispat, neobişnuită pentru relaţiile bilaterale.


În septembrie 2006, cu ocazia participării sale la Summit-ul Francofoniei, Chirac a avut o întrevedere cu Traian Băsescu, a rostit o alocuţiune la ceremonia de închidere a lucrărilor Asociaţiei internaţionale a primarilor şi reprezentanţilor capitalelor şi metropolelor francofone, urmată de o conferinţă de presă comună, dar şi de un dineu de lucru, la care a participat şi Maria Băsescu. Cum României i se confirmase, de Comisia Europeană, data de 1 ianuarie 2007 pentru aderarea la UE, Chirac a ţinut să reamintească faptul că Parisul a susţinut acest proces încă de la început. Pentru el, "integrarea în UE era o solicitare legitimă a României”. Şi a promis, cu aceeaşi ocazie, că relaţiile economice şi comerciale franco-române vor cunoaşte o dezvoltare şi mai importantă după aderarea noastră la UE, în materie de investiţii reciproce.


Franţa – România: Două secole de prietenie


 

Citeşte mai multe despre:   nato,   romania,   preşedintele,   româniei,   ediţie specială,   franta,   chirac,   madrid

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Noua variantă de Big Brother, pe șoselele patriei, aprobată de Guvernul Orban în plină campanie electorală

Noua variantă de Big Brother, pe șoselele patriei, aprobată de Guvernul Orban în plină campanie electorală
Galerie Foto Executivul condus de Ludovic Orban a aprobat, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, nota de fundamentare pentru alocarea a peste 126 de milioane de lei, din fonduri externe nerambursabile, în ve...

Capii SRI dau lecții de politică și administrație

Capii SRI dau lecții de politică și administrație
Actualul ambasador al României în Statele Unite ale Americii, fost director al Serviciului Român de Informații, George Cristian Maior, are asigurat un post de profesor universitar la Școala Superioară de Studii...

Carantină la mișto, în marginea Bucureștiului

Carantină la mișto, în marginea Bucureștiului
Popești-Leordeni, așezare în sud-estul Capitalei. Populație: 42.468 de locuitori. Cazuri confirmate SARS-CoV-2 în ultimele două săptămâni: 405 persoane. Rata de incidență: 9,54 la mia de locuitori. Decizie...

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei
Durerile de spate reprezintă cauza celor mai multe consultaţii la medici, ele produc cele mai multe concedii medicale în lumea largă. Acea poziţie ca a pruncului în burta mamei ajută pentru relaxarea spatelui și...

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”
Galerie Foto Fiul patronului de la Mira Telecom, o entitate abonată, de ani buni, la contracte grele cu instituțiile din zona siguranței naționale, livrează, pentru Poliția de Frontieră, începând cu 9 noiembrie, dispozitive...

Cu semnătură, pe moarte călcând

Cu semnătură, pe moarte călcând
Galerie Foto „Refuz transportul la spital, îmi asum toate riscurile şi consecinţele, inclusiv decesul”.  Observaţia scrisă cu pixul transformă fişa de caz COVID într-un fel de certificat de deces. Pe care pacientul...

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane
Galerie Foto Din cei 326 de deputați care își încheie mandatul de parlamentar luna viitoare, 180 au datorii pe persoană fizică, cumulate, în cuantum de nu mai puțin 63.726.506,51 de lei. Creditorii, ca...

Vineri, cartea „Teatru”, de Sidonia Drăgușanu. „Să scriu o piesă de teatru care să provoace scandal?! Dar ce fac pe urmă?”

Vineri, cartea „Teatru”, de Sidonia Drăgușanu. „Să scriu o piesă de teatru care să provoace scandal?! Dar ce fac pe urmă?”
Galerie Foto Jurnalul vă propune vineri o carte specială pentru iubitorii dramaturgiei, dar și pentru cei care vor să descopere un gen plin de acțiune, replici spumoase, amuzante și profunde: „Teatru”, de Sidonia...

Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, consiliat de un „legionar” condamnat, în Germania, pentru două crime

Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, consiliat de un „legionar” condamnat, în Germania, pentru două crime
Galerie Foto Clotilde Armand a anunțat, ieri, pe contul său de socializare, că a demis conducerile a trei direcții din cadrul Primăriei Sectorului 1, din Capitală. Printre structurile decapitate se numără și Poliția...

O inimă cu doar 6-8 extrasistole pe zi nu cere tratament

O inimă cu doar 6-8 extrasistole pe zi nu cere tratament
Profesorul doctor Horaţiu Moldovan a condus şi conduce secţii importante de chirurgie cardio-vasculară. A făcut inovaţii în tehnicile de chirurgie cardiacă, în disecţia acută de aortă, în anevrismele de...

ATI în flăcări, la Piatra Neamț. Tragedii la indigo, din cinci în cinci ani

ATI în flăcări, la Piatra Neamț. Tragedii la indigo, din cinci în cinci ani
Galerie Foto Incendiul de la Spitalul de Urgență din Piatra Neamț, unde, sâmbătă, și-au pierdut viața zece pacienți Covid-19, internați la Terapie Intensivă, ar fi pornit de la instalația de alimentare cu energie...

Bilanț la sfârșit de mandat. Jumătate dintre senatori termină legislatura cu datorii de peste 32 de milioane de lei

Bilanț la sfârșit de mandat. Jumătate dintre senatori termină legislatura cu datorii de peste 32 de milioane de lei
Galerie Foto Alegerile parlamentare bat la ușă, teoretic scrutinul urmând să aibă loc pe data de 6 decembrie, iar actualul Legislativ își încetează mandatul pe data de 21 decembrie. La patru ani de când au fost aleși,...

Risc major. De ce grăsimea face ravagii în caz de COVID. Dr. George Sirețeanu: Obezitatea înseamnă, practic, un sistem imun sabotat

Risc major. De ce grăsimea face ravagii în caz de COVID. Dr. George Sirețeanu: Obezitatea înseamnă, practic, un sistem imun sabotat
Galerie Foto „Gras și frumos”, expresie atât de des folosită de părinții și bunicii noștri, nu doar că nu mai este de actualitate, ba chiar a devenit motiv de îngrijorare în vremuri de COVID. Grașii de azi sunt mai...

Insula Belina și Brațul Pavel, declarate de Orban bunuri publice de interes național

Insula Belina și Brațul Pavel, declarate de Orban bunuri publice de interes național
Galerie Foto Cu fix o zi înaintea debutului campaniei electorale pentru alegerile parlamentare, Guvernul liberal a decis să declare celebrele proprietăți Insula Belina și Brațul Pavel drept bunuri publice de interes național,...

Lockdown cu curve, polițiști și boschetari

Lockdown cu curve, polițiști și boschetari
Galerie Foto București, seara de 9 noiembrie 2020, cu un ceas înainte de închidere. În limbaj polițienesc: „Cota X” minus 60 de momente. Capitala pare că așteaptă o sărbătoare morbidă. Blocurile sunt luminate în...
Serviciul de email marketing furnizat de