2010... Bine că s-a dus!

Păcăleala anului – vom scăpa de criză!
Anul trecut, pe 31 decembrie, pre­şe­dintele Traian Băsescu le-a promis ro­­mânilor, în cadrul tradiţionalului me­saj de Anul Nou, că 2010 va fi anul în care vom trece peste criza econo­mică. „Va fi un an în care vom scăpa de cri­ză, va fi un an în care optimismul va fi cel care ne va anima să depă­şim mo­mentul pe care l-am trăit în anul 2009”, spunea Băsescu. După aproa­pe un an, la 14 decembrie,  şeful sta­tu­lui a declarat, într-o conferinţă de pre­să, că România încă nu a ieşit din cri­ză, dar că există perspectiva ca ţara noastră să iasă din recesiune în primul se­­­mes­tru al anului 2011. „Suntem încă în pe­ri­oa­dă de criză, dar cu perspecti­va să ie­­şim din recesiune în primul tri­mes­tru al anului viitor. În primul se­me­stru al anului viitor România va ie­şi din recesiune”, a declarat Bă­sescu. De­­claraţia şefului statului este simila­ră cu cele – nenumărate – fă­cute în 2009 (an electoral), când dă­dea ca si­gu­ră ieşirea din criză în 2010, ba în pri­­mul trimestru, ba în al doilea, ba spre finalul anului. (Adriana Duţulescu)

Curs de 5-6 lei pentru un euro!
Cea mai năucitoare declaraţie făcută în acest an, aparţine lui Eugen Rădulescu, director în Banca Naţio­nală a României. „Nu ştiu unde se poate duce cursul şi nici nu vreau să mă gândesc la acest lucru. Îngheţarea acordului cu FMI l-ar putea duce în bălării. 5-6 lei pentru un euro, poate şi mai rău”, a declarat pe 28 iunie 2010 Eugen Rădulescu, precizând că declaraţiile sunt făcute în nume propriu şi că ele nu reprezintă punctul de vedere oficial al BNR. Cel mai slab leu a fost cotat la 30 iunie, când BNR a stabilit un curs de 4,3688 lei/euro. La finele lunii iunie, leul s-a depreciat semnificativ în raport cu moneda europeană, după ce Curtea Constituţională a declarat ilegală reducerea pensiilor, ceea ce a adâncit incertitudinile privind situaţia economică a României. (Daniela Ivan)

Ialomiţianu, sechestrat în birou de grevişti
13 octombrie este ziua care a intrat în istoria României ca data la care a fost sechestrat un ministru în instituţia pe care o conduce. Este vorba despre ministrul de Finanţe, Gheorghe Ialomiţianu, care a fost brus­cat de proprii angajaţi în mo­mentul în care a încercat să pă­răsească clădirea, fiind nevoit să se întoarcă în birou pentru a se feri de mânia angajaţilor. Protestul spontan declanşat la Finanţe a venit ca urmare a nemulţumirilor salariaţilor, care nu au mai primit stimulentele salariale. După câteva ore, Ialomiţianu a ieşit din ministerul de resort, reuşind să urce în maşină, escortat de aproximativ zece civili, câţiva dintre ei fiind ofi­ţeri ai Jandarmeriei, în timp ce an­gajaţii au rămas pe holurile instituţiei. (Daniela Ivan)

Isărescu: frigiderele şi maşinile de spălat ne-au băgat în criză
În topul momentelor penibile se în­­cadrează şi declaraţia gu­­ver­na­to­rului BNR, Mugur Isărescu, potri­vit căreia ro­­mânii sunt de vină pentru în­­dato­ra­rea ţării, deoarece şi-au luat fri­­gi­dere şi maşini de spălat. „La în­tre­ba­rea cine a îndatorat România, trebuie să avem în vedere acest lucru, care nu este de neglijat. Băncile au ade­­­menit populaţia, dar sunt inter­me­­­diari. Nu s-au împrumutat ele ca să îndatoreze România, s-au împru­mu­tat românii. Intră şi cei care au acum fri­­gidere etc. O să vedeţi cât de mult s-a dotat Ro­mânia cu fri­gi­dere, ma­­­şini de spălat şi aşa mai de­parte”, de­­clara Isă­­rescu cu ocazia Fo­ru­mului Bancar din 24 no­iembrie. „3,7 mi­li­­oa­ne de de­bi­tori au credite de consum ne­ga­rantate. Răspunsul meu este tran­­şant: este clar că decizia de în­da­to­­rare a fost democratică (...)”. (Daniel Ionaşcu)

Ipostaze jenante pentru Băsescu
La 23 august, avocatul Dan Chitic a dezvăluit că preşedintele Traian Băsescu l-a pălmuit în staţiunea Neptun. Pe 21 august, la ora 0:10, Traian Bă­sescu a plecat din restaurantul Cireşica, din staţiunea Neptun. În acelaşi timp, avocatul Dan Chitic şi Mihaela Chitic se plimbau pe aleea care trece prin faţa localului şi leagă Vila Uniunea Scriitorilor de aleea prin­cipală a staţiunii. A urmat un schimb de replici dure între avocat şi şeful statului: Chitic: – Ruşine! – De ce strigi ruşine, mă, dobitocule, ar fi re­plicat preşedintele României. – Pentru ce aţi făcut cu ţara asta, a po­vestit Dan Chitic că i-a răspuns şefului sta­tului. În acel moment, Traian Băsescu a lăsat uşa maşinii deschisă şi a venit la Dan Chitic, pe care l-ar fi lovit cu palma.  La 20 no­iembrie, a venit rândul lui Traian Bă­sescu „să fie în­ghesuit” de pre­şedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, la summit-ul NATO de la Lisabona . Momentul a fost surprins de la distanţă de camerele tv, astfel încât dialogul celor doi preşedinţi nu se aude, însă în ima­gini se vede că cei doi gesticulează în timpul discuţiei. Şeful statului român l-a oprit pe Sarkozy, după fotografia de familie a liderilor prezenţi la su­mmit-ul NATO, iar cei doi au schimbat câteva replici, după care preşedintele francez l-a salutat scurt pe omologul român şi s-a îndepărtat. Ulterior, Daily Mail notează: „Confruntare: Relaţiile par îngheţate între Nicolas Sarkozy şi preşedintele român Traian Băsescu, la o sesiune a Parlamentului UE”. La 21 decembrie, Franţa şi Germania au cerut oficial amânarea intrării Ro­mâniei în spaţiul Schengen. Replica lui Băsescu: scrisoarea miniştrilor de Interne francez şi german prin care se cere Comisiei Euro­pene amânarea intrării Româ­niei în Schengen este „o discriminare” la adresa românilor. (Adriana Du­ţulescu)

Osanele pentru Elena Udrea
La 21 noiembrie ministrul Turismului şi Dezvoltării, Elena Udrea, a can­didat singură şi a fost aleasă pre­şedinte al PDL Bucureşti, după o şe­dinţă în care liderii partidului s-au în­trecut în a-i ridica osanale. Raluca Turcan: „Uitându-mă la ea, nu mă pot abţine şi trebuie să spun că poate fi un veritabil Kill Bill al po­li­ticii româneşti”. Ioan Oltean: „Este cazul ca soarele Partidului De­mo­crat-Li­beral să răsară din nou de la Bu­cureşti”. Teodor Baconschi: „Trebuie să faci eforturi monumentale ca să nu cazi sub farmecul tău, în ca­litate de coleg. Eşti inteligentă, eşti fru­moasă, eşti tenace”. Gabriel Oprea: „Doamna Elena Udrea este un om a cărui ascensiune politică nu s-a bazat doar pe vorbe, ci şi pe fapte. Cristian Boureanu a spus şi el că Elena Udrea reprezintă „mo­torul unei generaţii”, reprezintă fe­mei­le curajoase care muncesc şi „care sunt chemate să dea ora exactă în po­li­tica românească”. (Adriana Duţulescu)

Sloganul anului 2010:  „Ieşi afară, javră ordinară!”
Cine ar putea uita episodul răzvrătirii poliţiştilor din faţa Palatu­lui Cotroceni, ziua în care, „in­s­pi­raţi” de criză şi de tăierile de lefuri, oamenii legii s-au revoltat pe versuri. Şi-au dres glasul, au scos fluierul şi au zis în cor: „La Cotroceni cântă Cucuveaua, Băsescu şi ai lui şi-au găsit beleaua”; „Jos Băsescu”; „Băsescu, la puşcărie”, „Du-te Băsescu după Ceauşescu!”.  Şi cum inspiraţia vine creând, din vers în vers, s-a ajuns la sloganul anului 2010. Tot dedicaţie pentru pre­şe­dinte. „Ieşi afară, javră ordinară!”. A fost momentul când la Cotroceni a căzut cortina, balul s-a sfârşit, iar Traian Băsescu a zis... fără poliţie! Aşa că l-am putut admira, în traficul bucureştean, în celebru-i Logan, singur şi gol! Ca să mai îndulcească supărarea preşedintelui, protestatarii dau o erată pentru iertarea păcatelor: „Ieşi afară, fiinţă extraordinară!”. (Mara Răducanu)

Mita din parcarea Internelor
Şi, ca să rămânem în spiritul atmosferei de la Interne, nu trebuie să uităm mita din parcare. Protagonistul principal, Dan Valentin Fătuloiu, fost secretar de stat pe pro­bleme de Ordine şi Siguranţă Publică. Întors de prin America după o binemeritată „promovare”, Fătuloiu s-a gândit să o pună de-un flagrant. Omul rău, un anume Cătălin Chelu, care, chipurile, i-a oferit fostului secretar de stat suma de 212.850 de lei (echivalentul a aproximativ 50.000 de euro), pentru soluţionarea favorabilă a dosarelor penale în care el şi complicii săi erau  cercetaţi. Şi cum mita e mită, au urmat cercetările de rigoare! Fătuloiu a ieşit la rampă, a po­vestit despre asasinatele la co­man­dă petrecute, după spusele lui, în „ograda” Internelor, a clamat public defectele şi incompetenţa lui Petre Tobă, fostul şef al Poliţiei Române. Pe scurt: operaţia reuşită (pardon, flagrantul!), pacientul mort! Căci, în urma episodului, atât Fătuloiu, cât şi Tobă au fost demişi de ministrul de Interne, Traian Igaş. Ocazie cu care, Poliţia Română a fost creştinată, la comandă fiind numiţi Popa şi Dascălu! (Mara Răducanu)

Adrian Mutu, prins dopat
La 28 ianuarie 2010, în timp ce impresarii săi erau foarte aproape să încheie un acord cu şefii Fiorentinei pentru prelungirea contractului şi dublarea salariului „Briliantului”, Adrian Mutu a primit o veste-şoc. Comitetul Olimpic Italian (CONI) a anunţat că românul a fost depistat pozitiv după meciul cu Bari, din Serie A, disputat pe 10 ianuarie. Substanţa interzisă descoperită în corpul lui Mutu, sibutramina, tocmai fusese suspendată de Comitetul pentru Produse Medicinale destinate Uzului Uman din cadrul Agenţiei Europene a Medicamentului. La şase ani după ce fusese depistat pozitiv cu cocaină, pe când juca la Chelsea, Mutu a fost suspendat nouă luni de Tribunalul Antidoping. A revenit în această lună, a marcat cu gol, dar a sfârşit anul prin a fi pus pe lista de transferuri.

Accidentele de la Tuzla şi Fundata
La 5 iulie, 12 oameni şi-au pierdut viaţa şi alţi doi au fost grav răniţi după ce un avion militar s-a prăbuşit şi a luat foc pe aerodromul din Tuzla. Cei doi supravieţuitori au fost internaţi în stare gravă la Spitalul Militar din Bucureşti. Dezastrul de la Tuzla a fost declarat cel mai grav accident aviatic produs în ultimii 15 ani în România. Ancheta a arătat că prăbuşirea a fost cauzată de defecţiuni tehnice, şi nu de o eroare umană, cum s-a crezut iniţial. Procurorii au dispus la 15 septembrie neînceperea urmăririi penale cu privire la moartea violentă a celor 12 cadre militare. Totodată, s-a dispus neînceperea urmăririi penale şi în ceea ce priveşte vătămarea corporală gravă şi vătămarea corporală a altor două victime ale accidentului aviatic. La mai puţin de o lună de la in­cidentul aviatic de la Tuzla, la 27 iu­lie, un elicopter al forţelor aeriene israeliene s-a prăbuşit în zona Fundata, judeţul Braşov. Şapte oameni şi-au pierdut atunci viaţa, şase ofiţeri israelieni şi un român. Elicopterul participa la exerciţiul comun aerian BLUE SKY 2010, având ca scop antrenarea echipajelor aeronavelor de transport în zbor la joasă altitudine. Cauzele incidentului aviatic din Bucegi au fost cumulate: eroare de pilotaj, vreme potrivnică, dar şi pro­bleme tehnice. (Iulia Barbu)


Steaua, ratarea în primăvara europea­nă a Europa League
Ultima reprezentantă a fotbalului românesc în acest sezon al com­pe­ti­ţiilor europene, după eli­minarea cam­pi­oanei CFR Cluj din grupele Ligii Campionilor, Steaua, a ratat drama­tic calificarea în „16-imile” Europa League. În ultimul meci din grupă, disputat pe 16 decembrie, la Napoli, „roş-albaştrii” aveau nevoie doar de un egal contra italienilor. Numai că, la fel ca şi în meciul din Ghencea, încheiat 3-3, atacantul uru­guayan al lui Napoli, Cavani, a fost bestia neagră pentru stelişti, înscriind golul victoriei gazdelor în minutul doi al prelungirilor. La Bucureşti, acelaşi Cavani egalase pentru Napoli în minutul 90+7. Astfel, Steaua s-a clasat pe locul 3 în grupa care a fost câştigată de Liverpool, ratând prezenţa în primăvara europeană.

Incendiul de la Ma­­ternitatea Giuleşti
La 16 august 2010, în urma unui incediu izbucnit în secţia de Terapie Intensivă a Maternităţii Giuleşti din Capitală, şase bebeluşi au murit. Alţi cinci au fost grav răniţi, fiind internaţi la Spitalul „Grigore Alexandrescu”. După mai bine de o lună, toţi cei cinci bebeluşi au fost externaţi în stare bună. Pe 24 august, asistenta Florentina Cârstea, cea care avea în grijă nou-născuţii secţiei de Terapie Intensivă, a fost arestată preventiv, acuzată de moartea bebeluşilor. În luna octombrie, Tribunalul Bucureşti a decis eliberarea asistentei. În cazul in­cendiului de la Maternitatea Giu­leşti s-a început urmărirea penală şi faţă de şeful Serviciului tehnic de la Maternitatea Giuleşti, Vasile Dima, de fostul manager al Spitalului „Pa­nait Sârbu”, Bogdan Marinescu, pentru neglijenţă în serviciu şi neluarea mă­surilor legale de sănătate şi securitate în muncă, şi de Adrian Ioan Toma, şeful Secţiei Neonatologie. Pro­curorii au dispus şi începerea ur­măririi penale faţă de Spitalul „Panait Sârbu”. La 28 decembrie, coor­do­na­torul SMURD Bucureşti, şe­fului Am­bulanţei Bucureşti, managerul Spita­lului „Grigore Alexandrescu” şi mai mulţi medici şi asistente au fost de­coraţi de Traian Băsescu pentru salvarea bebeluşilor răniţi în in­cendiu. (Iulia Barbu)

Vămuială mioritică pentru AC/DC
Angajaţii Companiei de Auto­­străzi şi Drumuri din România de la Vama Nădlac au reu­şit, în mai 2010, să provoace un nou incident inter­na­ţional, după ce au cerut şpagă echi­pei tehnice care a în­­soţit celebra trupă AC/DC în România. Staff-ul prestigioasei formaţii a fă­cut o plângere în care a povestit in­cidentul. Cazul, cercetat de Poliţie, a făcut înconjurul lumii. Potrivit AFP, preluată de Le Point, express.co.uk, şi dailytelegraph.com.au., trupei austra­liene i s-au pretins 2.500 de euro la ieşirea din ţară. Membrii echi­pei AC/DC se deplasau către Ita­lia, unde tru­­pa avea programat un con­cert. Lucrătorii CNADNR au cerut pentru verificare rovinie­tele din pe­ri­oada de şedere, după care au mai pre­tins şi o sumă de bani pen­tru a per­mite accesul grupului în Un­garia. (Cătălina Iancu)

Greve generale şi proteste în Europa
Anul 2010 a fost un an al turbulenţelor şi al amplelor proteste sociale în Europa. Măsurile anticriză ale guvernelor au scos lumea în stradă de la Atena până la Paris. Grevele ge­nerale s-au ţinut lanţ, cea mai afectată fiind Grecia. De altfel, în această ţară pe care partenerii europeni s-au străduit să o scoată din gaura neagră a colapsului economic, protestele au fost extrem de violente. Greva gene­ra­lă de la 5 mai s-a soldat cu trei morţi, zeci de răniţi, peste 100 de arestări şi pagube materiale însemnate. Imagi­nile televizate care redau haosul de pe străzile Atenei, dar şi din alte oraşe ele­ne au şocat o lume întreagă.  În septembrie, un protest „sincronizat” faţă de măsurile de austeritate luate de guvernele naţionale a avut loc în Italia, Belgia, Spania, Grecia, Portugalia, Slovenia, Polonia, Serbia şi Irlanda. (Irina Cristea)

Definiţia anului: sex prin surprindere
Pentru utilizatorii de internet din întreaga lume, cuvântul „WikiLeaks” a fost, în 2010, unul dintre cele mai căutate pe motorul Google. Pentru cancelariile diplomatice şi, mai ales, pentru Pentagon, site-ul „specializat” în dezvăluirea de informaţii şi de do­cu­mente cu caracter sensibil a de­ve­nit un inamic public. Uciderea unor angajaţi ai Reuters de militari ame­ricani în Irak, incidente soldate cu victime civile în Afganistan şi sute de mii de telegrame diplomatice transmise de ambasade ale SUA în lume către departamentul de stat sunt doar câteva dintre elementele care au conferit notorietate site-ului WikiLeaks. Tot în acest an, fondatorul site-ului, australianul Julian Assange, a devenit ţinta unor acuzaţii de agresiune se­xuală cu o denumire nemaintâlnită până acum: sex prin surprindere (sex by surprise)! (Irina Cristea)

Senatorul Voicu,  ui­tat în arest
În 23 martie 2010, senatorul Cătălin Voicu a fost arestat pentru trafic de influenţă. În noiembrie, judecătorii Înaltei Curţi au decis că Voicu va rămâne în arest preventiv, următorul termen în proces fiind stabilit pe 12 ianuarie 2011. Alături de Voicu, procurorii DNA i-au reţinut în luna martie şi pe judecătorul Florin Costiniu, alături de oamenii de afa­ceri Costel Căşuneanu şi Marius Locic. Cei trei au fost elibe­raţi însă în urma audierilor. Pro­curorii au arătat că judecătorul Costi­niu ar fi intervenit, la cererea lui Că­tălin Voicu, pe lângă unii judecători de la Înalta Curte în favoarea omului de afaceri Costel Căşuneanu.
Conform procurorilor, Voicu ar fi pretins şi primit de la Marius Locic, suma de 119.000 lei în schimbul unor intervenţii pe lângă Direcţia Gene­rală de Poliţie Bu­cureşti. De asemenea, Costel Că­şu­neanu, reţinut şi el pentru 24 de ore, i-ar fi dat 260.000 de euro senatorului Voicu. El ar fi pro­mis, în schimbul banilor, să intervină pe lângă magistraţi ai Înaltei Curţi, în vederea adoptării unei soluţii favorabile societăţii lui Căşuneanu. (Iulia Barbu)