Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La ora 21, pe 4 martie 1977 România era lovită de un puternic seism cu magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter. Cutremurul, care a durat 56 de secunde, a provocat cele mai mari pagube produse de un fenomen natural din istoria României: la nivel naţional și-au pierdut viața 1.578 de persoane (1.424 în Bucureşti), iar 11.321 au fost rănite (7.598 în Bucureşti). Astăzi se împlinesc 48 de ani de la această tragedie și ca de fiecare dată în această zi revine întrebarea obsesivă: este astăzi România mai pregătită să facă față unui astfel de dezastru? Datele arată că deși în ultimii ani au fost majorate consistent sumele alocate consolidării seismice a clădirilor, autoritățile locale nu s-au omorât cu firea când a fost vorba să pună la punct proiectele pentru atragerea fondurilor.
Astăzi funcționează patru programe de investiții, iar din anul acesta fondul alocat pentru susținerea lor este unul record. Vorbim despre 7,5 miliarde de lei, echivalentul a 1,5 miliarde de euro, iar anul acesta se pot face plăți de până la 800 de milioane de lei. Cu toate acestea există doar 110 contracte încheiate la nivel naţional pentru lucrări de consolidare de risc seismic, dintre care doar 15 la nivelul Bucureștiului, deși este una dintre cele mai expuse capitale din Europa. Numai în Capitală sunt 849 de clădiri încadrate în clasele de risc seismic I și II. Conform unui studiu efectuat de experții Băncii Mondiale, pentru aproximativ 20.000 de clădiri din București construite înainte de anul 1978 este necesar să se efectueze o evaluare cu scop preliminar din punctul de vedere al riscului seismic.
„Din păcate noi vorbim, dar nu s-a făcut mai nimic. Sigur, vorbim despre asigurarea imobilelor, dar noi nu rezolvăm problema de fond. Dacă vorbim despre Primăria Generală a Capitalei, lucrurile nu s-au mișcat deloc în ultimul an, dacă ne raportăm la gravitatea situației. Dacă este să ne referim la toată țara, aici s-au reabilitat seismic în ultima perioada doar 27-28 de clădiri”.
Prof. dr. ing. Nicolae Noica, directorul general al Bibliotecii Academiei Române, fost ministru al Dezvoltării
Doar 29 de proiecte aprobate anul trecut în București
Anul trecut, Ministerul Dezvoltării a aprobat pentru finanțare 29 de proiecte depuse de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) pentru consolidarea seismică și creșterea eficienței energetice a unor clădiri rezidențiale, dintre care opt sunt aflate în zone protejate istoric. Până în acest moment, AMCCRS are aprobate pentru finanțare nerambursabilă din fonduri naționale 62 de imobile (59 de clădiri rezidențiale și 3 publice). Suma pe care Municipiul București, prin AMCCRS, o va obține de la Ministerul Dezvoltării este de peste 1,83 de miliarde de lei. Potrivit ultimelor date publicate de AMCCRS, în 2023 se aflau în proces de reabilitare seismică doar cinci clădiri rezidențiale construite în perioada 1934-1938, toate fiind încadrate în clasa I de risc.
Citește pe Antena3.ro
18.000 de expertize stau aruncate
Continuăm cu expertizele, iar cele făcute stau aruncate într-un subsol. După cutremurul din 1977, Institutul Național pentru Cercetări în Construcții (INCERC) a expertizat 18.000 de clădiri. Studiile erau în arhiva INCERC, care ulterior a fost preluată de Urban Proiect, iar astăzi această arhivă este abandonată într-un subsol la Brăila. De asemenea, lipsesc și cărțile tehnice ale foarte multor blocuri, iar fără acestea nu se poate face consolidarea seismică.
Uniunea Națională a Societăților de Asigurări din România (UNSAR) în parteneriat cu Antena 3 CNN vor lansa astăzi harta dinamică a zonelor de risc din țara noastră.
„Sunt 110 contracte de finanţare încheiate, din care în Bucureşti - care este capitala care se situează, din păcate, printre primele 10 capitale din lume expuse riscului seismic - avem doar 15 contracte şi aici primăriile de sector şi Primăria Municipiului Bucureşti trebuie să intensifice documentaţia, astfel încât pe un buget-record pe care îl avem în 2025 pe aceste programe să putem să contractăm şi să înceapă lucrările”.
Cseke Attila, ministrul Dezvoltării
Ministerul Dezvoltării va încadra localitățile după riscul seismic
Ministrul Dezvoltării pregătește lista cu localitățile cu risc seismic din România. Va fi o listă a localităţilor încadrate după gradul de acceleraţie a terenului, care este practic cuantificarea expunerii la risc seismic a localităţilor şi lista va fi realizată pentru fiecare județ în parte. Autorităţile din zonele încadrate cu risc seismic ridicat vor putea accesa un program guvernamental de consolidare a clădirilor publice, finanţat integral de la bugetul de stat.
Interdicția de vânzare începe după finalizarea lucrărilor
Una dintre cele mai importante modificări ale legislației actuale pregătită de autorități se referă la perioada după care începe să curgă termenul după care clădirile și apartamentele reabilitate seismic pot fi vândute. Potrivit unui proiect pregătit de Ministerului Dezvoltării, se păstrează termenele de 5 ani pentru clădirile cu destinația de locuințe și 10 ani pentru clădirile cu destinație publică, dar operează o modificare extrem de importantă. Acum interdicția de înstrăinare începe să curgă înainte de realizarea lucrărilor de intervenție la clădiri, ceea ce implică faptul că o mare parte din durata acesteia, dacă nu toată, se consumă pe perioada realizării lucrărilor, astfel că mulți proprietari au vândut clădirile și apartamentele imediat după finalizarea lucrărilor. Interdicțiile de înstrăinare au fost instituite în vederea descurajării speculei, având în vedere faptul că realizarea lucrărilor de consolidare a clădirilor sporește valoarea de piață și durata lor de viață, precum și faptul că acestea sunt amplasate, în majoritatea cazurilor, în zonele de interes imobiliar ale localităților. Astfel, în vederea atingerii scopului urmărit pentru instituirea interdicțiilor de înstrăinare, Ministerul Dezvoltării a decis acum că este necesar ca termenul să înceapă să curgă după finalizarea și recepționarea lucrărilor, sub sancțiunea restituirii sumelor transferate de la bugetul de stat prin program.
