A fost descoperita grota Sfantului Ioan Botezatorul

Un arheolog britanic a descoperit, la cativa kilometri de Ierusalim, o grota despre care se crede ca i-ar fi fost adapost Sfantului Ioan Botezatorul, cel care l-a botezat pe Hristos in apa Iordanului. Pestera are 24 de metri lungime si 4 metri latime si contine basoreliefuri, desene rupestre, pocaluri, precum si o piatra folosita in vechile ritualuri de spalare a picioarelor.

Un arheolog britanic a descoperit o grota in apropiere de Ierusalim care ar fi putut fi locul in care s-ar fi adapostit profetul Ioan Botezatorul, care, potrivit Bibliei, l-a botezat pe Iisus Hristos, relateaza cotidianul israelian Haaretz.

In timpul unei expeditii in zona kibbutzului Tzuba, situat la sud de Ierusalim, o echipa de arheologi de la Universitatea Carolina de Nord, din Statele Unite, condusa de Shimon Gibson, a descoperit aceasta grota, care contine basoreliefuri, desene rupestre, pocaluri si o piatra folosita in vechiurile ritualuri de spalare a picioarelor.

Aceste descoperiri urmau sa fie prezentate oficial, ieri, in cursul unei conferinte de presa, si vor fi detaliate intr-o carte care va fi lansata pe piata la 19 august, sustine Times.

INAINTE DE HRISTOS. Douazeci si patru de metri lungime si patru metri latime. Acestea sunt dimensiunile pesterii situate in apropierea satului Ein Karim, in care - se pare - s-a nascut si a locuit Ioan Botezatorul, prorocul care l-a botezat pe insusi fiul lui Dumnezeu.

Pentru unii, grota are o semnificatie aparte. Peretii sunt incarcati cu desene si simboluri, despre care se crede ca ar fi fost realizate in secolele al IV-lea sau al V-lea. Pe unul dintre ziduri se inalta silueta unui barbat intr-un toiag si acoperit cu piei de animale. Expertii sustin ca acest om nu este altul decat Ioan, cel care i-a uns pe multi dintre cei care veneau, cu peste doua milenii in urma, sa se spovedeasca in fata lui.

28 DE TREPTE. Oamenii de stiinta au descoperit aici cel putin 250.000 de obiecte de ceramica, multe dintre ele resturi de ulcioare, folosite in ritualurile de botez. La fel se crede ca pietrele gasite in pestera au servit la ceremonia spalarii picioarelor. Senzatie a provocat lacul subteran, la care se poate ajunge numai coborand, alene, 28 de trepte de piatra.

Arheologii sustin ca cei care veneau la botez trebuia sa coboare toate cele 28 de trepte de piatra. Ritualul incepea, de fapt, o data cu atingerea primei trepte care-l ducea pe credincios in adancurile subterane. Oamenii isi lasau hainele intr-o nisa sapata intr-unul dintre peretii pesterii, isi puneau piciorul drept pe o piatra, pe care se vad si astazi urme de talpi, si asteptau sa le fie spalat piciorul si uns cu mir. Arheologii sunt de parere ca desenele in relief gasite in pestera au fost facute intre anii 800 si 500 inainte de Hristos, in Epoca Fierului.

DUPA 30 DE ANI. Expertii americani, condusi de Shimon Gibson, doctor in arheologie, au muncit in zona Ierusalimului cel putin 30 de ani pentru a cerceta locul in care se presupunea ca s-ar afla grota cu pricina. Gibson a declarat pentru postul de radio public din Israel, Kol Israel, ca sapaturile au fost efectuate in regiunea tinutului Shova, aflate la circa zece minute de Ierusalim. Aici a fost descoperita pestera pe peretii careia se afla figura lui Ioan Botezatorul, precum si alte semne care indica faptul ca acesta s-a aflat acolo.

PRO SI CONTRA. Nu toti oamenii de stiinta sunt de acord cu ipoteza lansata de echipa lui Gibson. Unii arheologi exclud, din start, legatura dintre botezul crestin si cel iudeu, legatura pe care o sugereaza echipa arheologilor care au facut aceasta descoperire. "Pestera pare sa faca legatura intre botezul crestin si cel evreiesc", a declarat Gibson pentru cotidianul israelian Haaretz. Sunt insa arheologi care contesta ideea ca Ioan Botezatorul ar fi locuit in aceasta pestera. Ei argumenteaza ca locul se afla la peste patru kilometri distanta de Ein Karem, unde Ioan Botezatorul l-ar fi uns pe fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos. "Nu am gasit nici o inscriptie", a declarat, pentru presa americana, unul dintre membrii expeditiei de la Ierusalim, James Tabor, profesor de studii religioase la Universitatea Carolina de Nord.

ASCUNS

Pestera se afla pe terenul unui kibbutz (un fel de cooperativa agricola) situat in imediata apropiere a Ierusalimului. Proprietatea, kibbutzul Tzuba, este gazda, intre altele, a unei frumoase livezi de nectarine, care se intinde pana la intrarea in pestera cu pricina. Reuven Kalifon, unul dintre membrii acestei asezari rurale, a declarat, pentru Haaretz, ca pestera a fost, pana in 1999, plina-ochi cu pamant. Atunci, Kalifon l-a contactat pe Gibson, care excava pamantul sfant de mai bine de trei decenii, sa sape si pe terenul kibbutzului Tzuba pentru a afla ce se afla in acea pestera. Cand Gibson a intrat in grota, nu inainte de a da la o parte un ditamai bolovanul aflat la intrare, nu mica i-a fost mirarea cand a descoperit un cap de om sculptat intr-unul dintre peretii grotei.

Sfant decapitat pentru o femeie

Fiu al preotului Zaharia si al Elisabetei, Ioan Botezatorul este cel care a descoperit, primul, ca Iisus este Mesia, care l-a botezat pe Hristos in apa Iordanului si care l-a infruntat pe regele Irod, pentru ca traia in mare pacat cu sotia fratelui sau, Irodiada.

Nasterea sa a fost vestita de ingerul Gavriil, Dumnezeu implinind astfel dorinta parintilor neroditori de a avea un copil. Deoarece Zaharia s-a aratat neincrezator in vestea ingerului, a fost pedepsit cu mutenia pana la nasterea pruncului. Sfantul Ioan a dus de tanar o viata de ascet, retragandu-se in preajma raului Iordan, unde a trait in post si rugaciuni, hranindu-se cu lacuste si miere.

DESTIN. Din anul 26 d.Hr. a inceput sa propovaduiasca si sa boteze in Iordan, vestind venirea lui Mesia - de aceea a fost numit si "Inaintemergatorul": "Eu botez cu apa. Dar in mijlocul vostru se afla acela pe care voi nu-l stiti (...), caruia eu nu sunt vrednic sa-i dezleg cureaua incaltamintei" (Ioan, cap. 1, versetele 26-27). Momentul cel mai important al destinului sau a fost cel al intalnirii cu Iisus, cand, botezandu-l in apele Iordanului, asista la coborarea Sfantului Duh in chip de porumbel si are revelatia implinirii profetiei sale privind venirea adevaratului Mesia. Ioan este considerat cel mai mare dintre proroci si cel care face legatura dintre Vechiul si Noul Testament.

MAI MULTE SARBATORI. Biserica i-a harazit mai multe sarbatori: a Nasterii la 24 iunie, numita in popor Sanziene sau Dragaica, a Botezului Domnului (Boboteaza) la 6 ianuarie, a Soborului sau la 7 ianuarie, si a Taierii capului la 29 august.

Biblia consemneaza ca, in vremea cand propovaduia Ioan, Galileea era condusa de regele Irod Antipa. Acesta, desi casatorit cu fiica emirului Arabiei, traia in concubinaj cu Irodiada, care-i era cumnata si nepoata in acelasi timp! Sfantul Ioan nu s-a sfiit sa-l infrunte pe incestuos. Irod il intemniteaza, deoarece prorocul condamna public legatura nelegiuita dintre cei doi.

CONDAMNAT. In ziua aniversarii sale, Irod da o petrecere stropita din belsug cu vin. Dupa ce mesenii s-au ametit, Irodiada o pune pe fiica ei, Salomeea, sa danseze in fata invitatilor. Pentru aceasta, Irod ii ofera un mare dar: sa-si aleaga pana la jumatate din imparatie. Ea refuza si, la sugestia mamei sale, cere sa i se dea, pe tipsie, capul lui Ioan Botezatorul. Astfel, pentru a-si putea tine promisiunea, regele porunceste taierea capului lui Ioan pe care Salomeea il ofera mamei sale. Pana la urma, capul a fost ingropat in curtea palatului, iar trupul a fost ascuns de slujitorii crestini ai regelui. O slujitoare din casa lui Irod a dezgropat capul si l-a dus la Ierusalim, pe muntele Eleonului.

Amintirea omorului il va chinui pe Irod - detronat in cele din urma - toata viata.

PROROCIRE

"Eu botez cu apa. Dar in mijlocul vostru se afla acela pe care voi nu-l stiti (...), caruia eu nu sunt vrednic sa-i dezleg cureaua incaltamintei" - Ioan, cap. 1, versetele 26-27

OBICEIURI

Pe langa incarcatura religioasa, in Romania exista o serie de traditii si obiceiuri legate de acest sfant.

Astfel, in Moldova si Bucovina, Ioan Botezatorul este considerat patronul copiilor, aparandu-i sa nu moara nebotezati. In unele zone ale tarii, cei care poarta acest nume sunt dusi la rau cu forta si pot scapa doar daca ofera mancare si bautura celor care vor sa-i "boteze". Romanii din Bucovina cred ca in seara Bobotezei se "boteaza" gerul, adica se inmoaie frigul. De asemenea, in popor se spune ca pana la Boboteaza expira termenul de petire a fetelor.

In alte zone ale tarii exista credinta ca de Soborul sfantului, respectiv la 7 ianuarie, femeile sunt mai tari ca barbatii, pe care chiar isi permit sa-i neglijeze. Ele serbeaza Iordanitul nevestelor sau Tontoroiul femeilor, care nu este altceva decat o petrecere numai intre neveste, organizata in noaptea de Sfantul Ioan. Obiceiul este sa se adune toate la o gazda, unde aduc alimente si bautura. Dupa ce mananca si beau pe saturate, spunand ca se "iordanesc", canta, joaca si chiuie toata noaptea. Dimineata ies pe drum, ii iau pe sus pe barbatii care le ies intamplator in cale, ii duc cu forta la rau sau la fantana si ii ameninta ca-i uda daca nu le rasplatesc cum se cuvine.