A pus pe jar Securitatea

Sub numele de cod "Firu", fosta Securitate l-a urmărit pe Ralu Filip între anii 1981-1984, timp în care i-au fost monitorizate toate mişcările, inclusiv ale colegilor şi apropiaţilor, după cum reiese din dosarul de urmărire informativă obţinut de familie de la CNSAS şi din care vă prezentăm o serie de note informative.

Că Securitatea ştia ce potenţial are Ralu Filip, reiese dintr-o notă informativă datată noiembrie 1983: "Acesta este o persoană cu o puternică personalitate, fapt ce i-a permis să se impună colegilor săi ca un aşa-zis lider al unui grup. În cadrul întâlnirilor cu membrii grupului, Filip Radu face comentarii negative la adresa politicii partidului şi statului nostru şi colportează ştirile transmise de postul de radio Europa liberă ale cărui ştiri le audiază frecvent.(...) Anterior plecării definitive în SUA a numitei (...), a redactat în numele lor o serie de memorii adresate tovarăşului comandat suprem şi CC al PCR în care solicita urgentarea aprobării de plecare definitivă pentru acestea, protestând faţă de «nerespectarea drepturilor omului în ţara noastră». Referindu-se la politica internă, Filip Radu arată că «absolut în toate domeniile vieţii social-economice şi politice se greşeşte enorm şi această vină o poartă în exclusivitate factorii de decizie politică, respectiv conducerea de partid şi de stat», considerând că în «primul rând ar trebui înfăptuită o adevărată revoluţie culturală pe toate planurile». Cu privire la industrializarea ţării noastre consideră că «acest proces este greşit conceput şi de aici se trag toate nenorocirile şi o dezvoltare accentuată a agriculturii ar fi fost mult mai nimerită»".

"VENEA MEREU CU NOUTĂŢI"
Imaginea Securităţii despre Ralu Filip este completată de o altă notă. "Despre studentul Filip Traian Ralu, anul II Facultatea de Drept, informez următoarele: Din afirmaţiile lui rezultă că are rude în Franţa, unchi sau mătuşă din partea mamei.

În anii anteriori a vizitat aceste rude şi îşi manifestă intenţia de a-i vizita şi în vacanţa de vară 1981. În multe din discuţiile purtate cu acesta în doi sau şi în prezenţa altor colegi, am remarcat că este tentat să facă nişte comentarii negative cu privire la conducerea superioară de partid, unele neajunsuri din aprovizionarea populaţiei şi aspecte privind politica externă a ţării noastre. Spre exemplu, afirma că primirea şefului de stat român nu a fost atât de călduroasă cum s-a anunţat în presă. În discuţii caută să demonstreze superioritatea ţărilor capitaliste, de multe ori dând exemple din Franţa. La facultate venea mereu cu «noutăţi». Vorbea despre grevele din Polonia şi era de părere că o să se întâmple şi la noi la fel. La afirmaţia că postul de radio aşa-numit «Europa liberă» ar putea fi redus la tăcere, a răspuns că este imposibil, deoarece este foarte bine păzit. (...) Cu acesta ar fi în relaţi amicale, vizitându-l. Apreciez totuşi că poziţia pe care o adoptă este influenţată în bună măsură şi de lipsa de experienţă şi maturitate politică. Se comportă, încă, ca un puşti. Spre exemplu, spunea că a scris şi a trimis circa două scenarii în care critica aspecte negative din viaţa socială (scenarii de film)", se arată într-o notă informativă datată 1.11.1981.

"CONVINGERI SINGULARE"
"Este o fire mai retrasă, aproape individualist, nu participă la viaţa colectivului din care face parte poate şi urmare a faptului că nu locuieşte la cămin. Prieteni în cadrul grupei nu are, doar unele amiciţii scurte, dar nu are nici duşmani. Manifestă unele convingeri singulare despre colectivul din care face parte pe care le-a exprimat deschis cu ocazia adunării generale a anului de studiu din care face parte. În şedinţă arăta că "de ce să fie obligaţi studenţii să vină la un curs care nu le place şi nu le foloseşte", criticând şi pe unii profesori că nu au cursul bun. Referindu-se la colegi arăta că unii dintre colegii săi au învăţat anul trecut şi au obţinut note mari ca să poată fi primiţi în partid şi să-şi poată astfel atinge şi alte scopuri.  Şeful lui de grupă, dintr-o discuţie pe care a avut-o cu el, a reţinut că numitul a fost într-o excursie în RFG unde are un unchi şi că acesta ar fi dispus să meargă acolo la unchiul său unde este traiul mai uşor", se arată într-o altă notă tot din noiembrie 1981.

IRONII LA ADRESA REGIMULUI
Tot în noiembrie 1981, un alt informator scria: "Filip Ralu Traian a fost plecat în vara acestui an în RFG de unde a revenit în preajma terminării practicii. Curios este faptul că de la începutul şcolii până în prezent nu a mai făcut comentarii tendenţioase pe faţă aşa cum obişnuia anul trecut. De asemeni, nu a povestit prea multe despre deplasarea în Occident referindu-se doar la demonstraţiile pentru pace.

În grupă face parte dintr-o «bisericuţă» împreună cu (...). Aceştia stau grupat la cursuri şi seminarii. Au scris pe bănci în amfiteatrul III, cu carioca, expresii ca: «aici se manipulează carne», «dincolo se dă zahăr», «aici se vând bilete ITB». Pe un suport de carton (cum se obişnuieşte la conferinţe) aveau scris: «centrul ONU pentru înfometaţi» pe o parte şi «centrul ONU pentru distribuirea cărnii» pe cealaltă parte. Filip şi (...) au acumulat mai multe absenţe în acest an. De multe ori lipsesc plecând împreună de la ore. Completez că grupul lui Filip stă şi în pauze împreună pe coridor, la discuţii, şi fumează ţigări de la studentul congolez. Filip Ralu Traian - student în anul II la Facultatea de Drept, este în atenţia IMP Securitate, ind. 141/UM unde se trimite copia notei pentru exploatare".

ATAC LA SISTEMUL SOCIALIST
"Studentul Filip Traian, în anul II, Facultatea de Drept, se remarcă în ultima perioadă printr-un comportament deosebit. Din discuţiile avute cu acesta în zilele de 9 şi 10 decembrie am putut constata că prezintă o serie de concepţii puţin deformate, afirmând că nu-l interesează problemele tuturor, iar că după părerea lui greşeala constă în faptul că organizarea în general a vieţii social-economice lasă de dorit. De asemenea, are cuvinte de laudă la adresa felului de rezolvare a problemelor fiecăruia în societatea unor ţări capitaliste. În ce priveşte activitatea universitară, el nu se înscrie printre studenţii care frecventează continuu cursul universitar fiind foarte des absent atât la cursuri, cât şi la acţiunile patriotice şi alte acţiuni studenţeşti. La seminarii nu se  face deloc remarcat, iar în cadrul adunărilor ASC ale anilor II, îşi spune răspicat punctul său de vedere, considerând atunci când s-a discutat problema rezultatelor din anul I că fiecare trebuie să-şi vadă de treburile sale şi că rezultatele unora dintre studenţi nu trebuie să preocupe colectivitatea dat fiind faptul că fiecare are dreptul să aibă anumite preferinţe şi să nu-i placă anumite cursuri. E de observat de asemenea, că studentul Filip Traian întreţine relaţii de prietenie cu studentul străin (...)", se susţine într-o notă din decembrie 1981.

ABONAT LA BIBLIOTECILE STRĂINE
"Studentul Filip Ralu Traian manifestă o atitudine rezervată faţă de colegi. Spre deosebire de anul trecut, când îşi manifesta nemulţumirea faţă de  conducerea vieţii social-politice din ţara noastră, în public, anul acesta maniefestă precauţie. Nici măcar despre vizitele şi filmele vizionate la bibliotecile americană, franceză sau italiană nu mai vorbeşte. Cu toate acestea, nu reuşeşte să se stăpânească întotdeauna şi mai «scapă» câte  o «noutate», cum ar fi cea despre o demonstraţie ce ar fi fost organizată în faţa Teatrului Naţional, de către cei ce vor să se stabilească în străinătate şi nu au primit aprobarea. Cu toate acestea, în general are o atitudine reţinută chiar şi faţă de colegii mai apropiaţi din anul trecut. Singurii prieteni, dintre colegi, sunt: (...)", se arată într-o notă din 4 martie 1982 Pledoarie pentru libertatea studentului "Notă privind comportarea studentului Filip Ralu. Discutând cu el sursa a reţinut următoarele: Pare nemulţumit de felul cum este «răsplătit» pentru «munca» sa de student. Aceasta a reieşit din felul cum s-a exprimat la o şedinţă ASC, când spunea că cei care obţin note mari urmăresc să fie primiţi în partid pe baza acestui criteriu şi că lui niciodată la examene nu i s-a dat nota meritată. Mai spunea că ar fi bine ca studenţii să nu fie obligaţi să meargă la cursurile care nu le plac, pentru că în asta constă «libertatea studentului». Faţă de colegi se comportă mai reţinut şi cu un aer de superioritate. Dă impresia că se află cu o treaptă mai sus decât ceilalţi.  Mai apropiat este la ora de sport unde necesitatea o impune să fie mai sociabil pentru că se joacă fotbal. Atunci am avut şi unele discuţii din care a rezultat că la vară vrea să viziteze un unchi al său în RFG. Comportarea lui a deranjat şi pe un tovarăş profesor care i-a atras atenţia în mod foarte serios la un curs că face «pe şmecheru» şi «ar fi bine să-şi vadă de treabă». Cât priveşte fecvenţa, în ultima vreme a început să vină mai des pentru că este probabil să acumuleze numărul de absenţe şi să primească sancţiune. Tot la şedinţa ASC şi-a manifestat dorinţa de a fi primit în partid, dar spune că «aceasta se face numai dacă ai pile», desigur, i se pare că nu este răsplătit după munca sa cu toate că nu a arătat nimic concret. Se află în continuare în relaţii cu studentul străin (...) din aceaşi grupă, iar dintre studenţii români prietenul lui este (...) din aceeaşi grupă şi (...) cu care umblă împreună", se arată într-o notă din aprilie 1982.

SE FEREA DE PECERIŞTI
Într-o altă notă din august 1982, se arată că "sursă a unităţii noastre ne informează următoarele: Pe studentul Filip Ralu Traian, de la Facultatea de Drept, îl caracterizează în prezent prudenţa. Dacă prin februarie îşi permisese să-i spună unui coleg care devenea membru PCR că: «E păcat de tine şi o să ajungi în ştreang ca ăia din Polonia», acum este foarte reţinut. În special se fereşte de membrii PCR. Dintre colegi i-a rămas în preajmă numai (...). Deşi sunt convins că şi acum ascultă frecvent postul de radio Europa liberă nu mai face comentarii privind redactorii acestui post şi subiectele pe care le tratează. Anterior, făcea deseori referire la Monica Lovinescu. În anul care a trecut a avut un avertisment pentru absenţe, iar în prezent are o restanţă".

"IDEOLOG" ANTI-SISTEM
"O sursă a unităţii noastre ne informează următoarele: Studentul Filip Ralu consideră că toate dificultăţile printre care trecem se dato-rează sistemului socialist. Şi-a strâns în jurul lui un grup al cărui «ideolog» vrea să fie, grup format din (...). Aceştia se ţin separat de restul grupei, considerându-se o «elită» intelectuală. Se pare că Filip şi (...) organizează petreceri în căminul Grozăveşti la care iau parte şi străini", se arată într-o notă din decembrie 1982.

Din declaraţia dată la Securitate
Chemat la Securitate, Ralu Filip a dat o declaraţie în care nu a negat că a avut o atitudine anti-sistem. Iată câteva fragmente din această declaraţie. "În aceste ocazii uneori am iniţiat unele discuţii cu caracter politic în care criticam unele stări de fapt din ţară (penurie de alimente, situaţia economică) şi se comenta necorespunzător despre modul cum se intra PCR şi activitatea studenţilor comunişti. Recunosc faptul că în aceste anturaje s-au comentat unele emisiuni ale postului Europa Liberă în mod tendenţios şi că uneori la cămin am ascultat în cameră la (...) aceste emisiuni. În perioada în care se discuta despre activităţile grupului «Solidaritatea» din Polonia am comentat şi noi în acest grup despre faptele şi perspectivele acestora. Nemulţumit de modul cum notau unii profesori studenţii la examene, ca şi pentru unele motive personale în unele şedinţe UTC am făcut apel la drepturile studenţilor, având ca scop o notare mai obiectivă. După călătoria mea în străinătate în mai multe ocazii am vorbit cu prietenii apropiaţi laudativ cu privire la modul de viaţă occidental, dar relevând şi unele aspecte negative. De asemenea, le-am vorbit şi despre relaţiile student-profesor în Occident care sunt mai eficiente.

În legătură cu redactarea unor memorii (...) pentru a urgenta plecarea ei definitivă din ţară, recunosc. (...) Recunosc că în timpul meu liber am frecventat bibliotecile - americană, franceză, cehoslovacă, italiană, germană - unde am vizionat filme, deoarece pasiunea mea este cinefilă, realizată prin corespondenţa adresată revistei Cinema, Viaţa studenţească", se arată în declaraţia lui Ralu Filip.