Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În ultimii 14 ani s-a dus un adevărat război între agricultori și cei care vor să „planteze” pe câmpuri panouri fotovoltaice. Miniștrii Agriculturii, de la Daniel Constantin (2012-2015) până la Florin Barbu (demisionar, înainte de inițierea moțiunii de cenzură), au refuzat să transfere suprafețe mari de teren agricol în sfera producerii de energie electrică, tocmai pentru că solurile se degradează în mod irecuperabil, după amplasarea panourilor solare. Dar Ilie Bolojan a rezolvat problema prinsă și într-un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) - componenta RePowerEU -, legiferând din nou prin Ordonanță de Urgență, chiar înainte de a se vota moțiunea de cenzură, transferul terenurilor degradate aflate în proprietatea statului ca zone de accelerare pentru investițiile în surse regenerabile de energie. La acestea se vor adăuga terenurile nelucrate de mai mulți ani de producătorii agricoli băgați în faliment de politicile guvernelor de după 2019.
Autoritatea Națională pentru Administrarea Domeniilor Statului, Pescuit și Acvacultură va concesiona, prin licitație publică cu strigare, terenurile degradate care se află în proprietate publică, dar și pe cele care constituie proprietatea privată a statului, în scopul producerii de energie electrică, prin amplasarea unor panouri solare pe suprafețe extinse. De mai mulți ani se vorbește despre această transformare a unor suprafețe foarte mari de teren agricol din România în câmpuri fotovoltaice, dar guvernele din 2020 până astăzi au negat că ar exista o astfel de strategie, declarând zvonurile drept „fake news și dezinformare” sau „Teoria conspirației”.
Departe de a fi „Teoria conspirației”, intenția de a trece terenuri cu suprafețe foarte mari din toată țara în sfera producerii de energie electrică a devenit chiar jalon în PNRR. Dacă nu ar fi fost legiferat acest transfer „pe repede înainte”, de însuși Ilie Bolojan, după ieșirea de la guvernare a PSD, chiar înainte de votul pe moțiunea de cenzură, nu s-ar fi putut respecta jalonul din PNRR scris de USR-istul Cristian Ghinea. Până la momentul intervenției în forță a premierului Bolojan pentru a modifica legislația, miniștrii PSD ai Agriculturii au refuzat să facă acest transfer – consecințele pentru soluri și pentru agricultură fiind extrem de grave, pe termen lung. Practic, un teren folosit pentru „cultivarea” panourilor solare devine infertil și merge spre deșertificare, în timp.
Posibilitatea de concesionare a terenurilor agricole pentru crearea câmpurilor de panouri fotovoltaice răspunde la componenta RePowerEU și vizează crearea unui cadru juridic pentru utilizarea unor suprafețe foarte mari în scopul producerii de energie electrică, atât pe terenuri aflate în proprietatea statului, cât și a celor din proprietate privată. În privința celor din proprietate private, multe dintre cele care nu au mai fost lucrate în ultimii ani și s-au degradat provin din afaceri în domeniul agricol care au fost împinse către faliment chiar de către stat, mai ales după 2020, prin politicile greșite pe care asociațiile de agricultori le-au reclamat, în fiecare an.
Neacordarea ajutoarelor pentru calamități, începând din primăvara anului 2020, creditele bancare pe care agricultorii nu le-au mai putut plăti, blocarea banilor pentru agricultură, din Fondul de Risc, neacordarea de către statul român a ajutoarelor de la Uniunea Europeană, din Fondul de Rezervă al Comisiei Europene și alte politici greșite au dus la falimentul unui număr foarte mare de producători agricoli, din 2020 până astăzi, iar multe dintre terenuri au fost confiscate de creditori. Cum băncile nu sunt dispuse să facă agricultură, în mare măsură le vor ceda pentru amenajarea noilor câmpuri de panouri fotovoltaice.
Intervenție în forță, înainte de moțiune
Ilie Bolojan a modificat, prin OUG, Legea energiei electrice și a gazelor naturale, pentru a crea premise mai bune de acces corect în sistem pentru investitorii în energie regenerabilă. Conform PNRR, această modificare legislativă trebuia să se facă până la 21 februarie 2026. Statul român ar fi trebuit să desemneze oficial noile „zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile pentru unul sau mai multe tipuri de surse regenerabile de energie″, după un proces de „cartografiere coordonată″, care să identifice „potențialul intern și zonele de pe suprafața terestră, subterană, marină sau apele interioare disponibile necesare pentru crearea de centrale producătoare de energie din surse regenerabile, precum și a infrastructurii aferente, cum ar fi rețelele și instalațiile de stocare, inclusiv stocarea termică, care sunt necesare pentru a acoperi cel puțin contribuțiile lor naționale la obiectivul privind energia din surse regenerabile pentru 2030″.
Ordonanța de urgență a fost inițiată de Ministerul Agriculturii, imediat cum vicepremierul Tanczos Barna a preluat conducerea interimară a instituției, pentru că PSD-istul Florin Barbu a refuzat să inițieze o astfel de tranziție care distruge mii de hectare agricole. Prin această ordonanță se stabilește cadrul legal pentru utilizarea terenurilor care nu mai sunt utilizate pentru agricultură, pentru concesionare în vederea dezvoltării proiectelor de producere a energiei electrice.
În 2012 se excludea total „cultivarea” fotovoltaicelor pe câmp
Scandalul legat de această transformare a terenurilor agricole în câmpuri fotovoltaice a început în mandatul fostului ministru al Agriculturii din Guvernul Ponta, Daniel Constantin, în perioada 2012-2015. Fostul ministru Daniel Constantin anunța, în timpul mandatului său, că legislaţia va fi modificată astfel încât nu va mai fi permisă amplasarea de panouri fotovoltaice pe terenurile agricole. Declarația fostului ministru a fost făcută într-o conferinţă cu tema „Viitoarea Politică Agricolă Comună: oportunităţi şi priorităţi pentru România” care prevedea chiar interzicerea montării de panouri solare pe terenurile agricole.
De la acel moment până astăzi, viziunea guvernelor s-a modificat, iar agricultorii înregistrează anual un număr din ce în ce mai mare de falimente. Statisticile arată că numărul insolvențelor din agricultură a fost în creștere în 2025 față de 2024, conform datelor de la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). În 2024, din 7.345 de firme intrate în insolvență, 122 aveau ca activitate principală cultivarea plantelor, reprezentând 1,6% din total, iar până la 16 septembrie 2025, 89 de companii din domeniul cultivării cerealelor, oleaginoaselor și leguminoaselor au intrat în insolvență, aproape 2% din totalul de 4.621 de dosare de insolvență deschise în această perioadă. În 52 din cele 89 de cazuri, procedura a fost deschisă la cererea creditorilor. În cele mai multe cazuri, fermierii își pierd afacerile și apoi terenurile agricole, în favoarea băncilor care le acordă credite, pentru că nu mai au capacitatea de a-și plăti aceste credite.
Statisticile mai arată că în ultimii ani, băncile au devenit cel mai mare proprietar de terenuri din România, inclusiv de terenuri agricole, mai ales în urma incapacității de plată și a falimentelor. Fermierii se plâng tot mai des de situația critică în care au ajuns din cauza datoriilor la bănci sau firmele de inputuri, în unele cazuri fiind executați silit sau fiind obligați să-și vândă pământurile către creditori.
Cum ajung terenurile nelucrate să se degradeze
Sunt mii de fermieri în această situație, mai ales din 2020 până astăzi, iar cei care nu cedează terenurile creditorilor sunt obligați să le vândă, în caz contrar fiind executați silit, de creditori. Atunci când se ajunge la executare silită, executorul scoate terenurile la vânzare, la prețuri mult sub cele practicate pe piață, astfel încât producătorul care ajunge în această situație pierde mai mult.
Multe dintre terenurile agricole ale producătorilor falimentați au fost scoase la licitație, în ultimii ani, iar altele sunt chiar acum într-o astfel de procedură. Procedura de valorificare a bunurilor este strict reglementată de Codul de procedură civilă. În prima etapă, bunurile debitorului sunt identificate și indisponibilizate.
În cazul terenurilor și al altor imobile, acest lucru se face prin înscrierea unei ipoteci judiciare în Cartea Funciară, ceea ce împiedică vânzarea sau transferul proprietății fără acordul creditorului. Urmează evaluarea terenurilor de către un expert autorizat, desemnat de executorul judecătoresc.
Raportul de evaluare stabilește valoarea de piață a bunului, care devine prețul de pornire a licitației. Atât fermierul, cât și banca pot contesta evaluarea, dacă există suspiciuni că suma stabilită nu reflectă valoarea reală. Licitația este anunțată public, atât la sediul executorului și al primăriei de care aparține terenul, cât și pe platformele oficiale ale executorilor judecătorești.
La prima licitație, prețul de pornire este cel stabilit prin evaluare. Dacă nu se găsește niciun cumpărător, la următoarea rundă prețul poate fi redus la 75%. Pentru a participa la licitație, cei interesați trebuie să depună o cauțiune de 10% din prețul de pornire. După adjudecare și plata integrală a sumei, noul proprietar primește actul de adjudecare, care ține loc de titlu de proprietate. Banii obținuți sunt folosiți mai întâi pentru acoperirea cheltuielilor de executare și a datoriilor către bancă, iar dacă rămâne un surplus, acesta este returnat fostului proprietar.
Dar multe dintre aceste terenuri nu mai sunt lucrate, în perioada litigiului, fiind încadrabile exact în categoria de terenuri degradate de care era nevoie pentru îndeplinirea jalonului din PNRR pentru plantarea câmpurilor cu panouri fotovoltaice.
Citește pe Antena3.ro
