Cel mai scump proiect din istoria României: 2.000 de miliarde €

Datele se regăsesc în proiectul „Strategia pe Termen Lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”, pregătit de Ministerul Mediului, iar aplicarea lui ne va costa 2.069 de miliarde de euro, arată estimările luate în calcul pentru cele trei domenii mari consumatoare de energie (transportul rutier, clădiri, industrie). Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă această cifră, să spunem că ea este de șapte ori mai mare decât PIB-ul României pe anul trecut, care a fost de 286 de miliarde de euro. 

Autoritățile spun că acest efort investițional imens, care în cea mai mare parte va fi suportată de firme și persoane fizice, va veni la pachet și cu crearea de noi locuri de muncă. Se estimează că vor fi create peste 100.000 de noi locuri de muncă verzi până în anul 2050, în scenariul RO Neutră. Majoritatea locurilor de muncă vor apărea în domeniul energiei regenerabile. De asemenea, alte aproximativ 48.000 de locuri de muncă verzi indirecte vor fi create până în 2050, dintre care aproximativ 65% în activități conexe producției de energie electrică regenerabilă.

Conform scenariului RO Neutră, cheltuielile necesare până în 2050 în domeniul producției de energie sunt în cuantum de 63 miliarde de euro. 

Valoarea totală a investițiilor necesare până în 2050 în cele 3 domenii mari consumatoare de energie (Transport, Clădiri, Industrie), conform celor 3 scenarii

Citește pe Antena3.ro

Imagini fără precedent cu suprafața Soarelui, la cea mai înaltă rezoluție de până acum: „Arată în detaliu frumusețea câmpului magnetic”

*În cazul sectorului Transporturi, a fost luat în considerare doar Transportul rutier

REF - Scenariu de Referință

Mediu - Scenariul de mijloc

RO Neutră - Scenariul ales de autorități

Sursa: Proiectul strategiei

Cum vor arăta clădirile viitorului

Emisiile din sectorul rezidențial vor fi reduse cu 64% în anul 2050, comparativ cu 2019, în scenariul RO Neutră, datorită introducerii unor tehnologii mai eficiente, precum și îmbunătățirii performanțelor energetice ale clădirilor, se arată în documentul citat. În plus, măsurile aplicate în sectorul comercial ar trebui să contribuie la reducerea emisiilor cu aproximativ 85% în perioada 2019-2050 în același scenariu. Pentru atingerea acestor ținte se va renunța în parte la actualul sistem de încălzire pe bază de gaze naturale. O parte din cererea de încălzire va fi satisfăcută prin centralele în cogenerare pe hidrogen și prin creșterea ponderii pompelor de căldură pentru procesele de încălzire și răcire, reducând ponderea pentru biomasă și gazele naturale. Ponderea pompelor de căldură în cadrul cererii de energie utilă pentru încălzire și răcire în 2050 va fi de de 25% în scenariul RO Neutră. De asemenea, se ia în calcul creștere semnificativă a ponderii colectoarelor solare termice din totalul energie utilă necesară pentru încălzirea apei și utilizarea tehnologiilor electrice pentru gătit, ele urmând să înlocuiască tehnologiile pe bază de gaz natural și biomasă. Renunțarea la biomasă va fi totală până în 2050, inclusiv pentru zona rurală. Nu în ultimul rând, se propune creșterea gradului de renovare energetică a clădirilor pentru reducerea consumurilor, astfel încât să ajungă la 4,33% în perioada 2041-2050, în condițiile în care astăzi este de sub 1%. În ceea ce privește clădirile comerciale, aici se dorește utilizare pe scară largă a centralelor în cogenerare pe hidrogen și creșterea ratei de renovare. 

Poluarea în transportul urban, încă o necunoscută

Transportul urban este o sursă majoră de emisii, acest lucru fiind pus de autorii proiectului în special pe seama deplasărilor cu autoturismul propriu, asta deși ei recunosc că ponderea emisiilor poluante la nivel național provenite de la transportul urban este dificil de evaluat, din cauza lipsei de date standardizate și consistente la nivel urban. Concluzia este mai degrabă bazată pe faptul că emisiile de gaze cu efect de seră au crescut pentru că a crescut foarte mult, în ultimele două decenii, numărul autoturismelor. 

Evoluția tipurilor de autoturisme în funcție de combustibilul utilizat, conform celor 3 scenarii

REF - Scenariu de Referință

Middle - Scenariul de mijloc

RO Neutră - Scenariul ales de autorități

Sursa: Proiectul strategiei

Reforma auto: mașini electrice și pe hidrogen, cu durată de viață scurtă

În scenariul RO Neutră, în anul 2030, doar 47% dintre autoturisme vor mai folosi benzină sau motorină, față de peste 99% în 2019, iar ponderea autoturismelor pe benzină în 2050 se va reduce la 2%, în timp ce autoturismele pe motorină vor dispărea complet. „În scenariile de mijloc și RO Neutră vor fi introduse autoturisme pe hidrogen, ponderea acestora ajungând la 20% în anul 2050 în scenariul RO Neutră. Toate acestea sugerează că ponderea tipurilor de autoturisme trebuie să se modifice semnificativ nu numai în 2050, ci deja din 2030, ceea ce se poate realiza inclusiv prin scăderea duratei de viață a autoturismelor, de la 20-25 ani în prezent, la maximum 15 ani”, se arată în proiectul strategiei.

Peste 28.000 de stații de reîncărcare, în câțiva ani

Pentru a face față noii revoluții în industria auto, autoritățile de la București iau în calcul instalarea până în 2030 a unui număr de 2.896 de puncte de reîncărcare de înaltă putere (cel puțin 50 kW pe rețeaua de drumuri naționale, drumuri expres și autostrăzi, în timp ce alte 13.200 de puncte de reîncărcare de înaltă putere vor fi realizate în municipiile reședință de județ (4.000), în alte municipii (1.876), în orașe (1.600) și în zone rurale (5.724). Lor li se vor mai adăuga alte 12.083 de puncte de reîncărcare, de înaltă putere și de putere normală, a căror amplasare nu este specificată.

86,1% ar urma să fie ponderea energiei regenerabile în consumul final de energie  până în 2050, iar surse vor fi hidrogenul, energia eoliană și solară, pompele de căldură, biomasa, energia nucleară și cea hidroelectrică.

Șeptelul va fi trecut la regim, pentru reducerea poluării

Una din marile surse de emisii de gaze cu efect de seră este și agricultura. Situația se va schimba în anii următori, odată cu aplicarea măsurile incluse în proiectul „Strategia pe Termen Lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”. De exemplu, una dintre acestea prevede schimbarea dietei la bovine. În acest fel, factorul de emisii cauzat de fermentarea enterică (fermentarea furajelor în timpul proceselor digestive ale animalelor - n.red.) va fi redus cu 5% în 2030 și cu 20% în 2050 în raport cu valoarea din 2020 în scenariul REF, cu 10% în 2030 și cu 25% în 2050 în scenariul Mediu, cu 10% în 2030 și cu 30% în 2050 în scenariul RO Neutră. 

Captarea emisiilor, producerea de biogaz și energia verde

Pe de altă parte, creșterea estimată a șeptelului va avea drept consecință creșterea emisiilor provenite de la gunoiului de grajd cu 37% în 2050 față de 2019. Pentru a reduce aceste emisii, se va implementa captarea parțială a emisiilor de metan (se estimează că în 2050 se vor recupera aproximativ 340 k tone de metan anual în scenariul RO Neutră) și utilizarea acestora în producția de biogaz ce va asigura, parțial, necesarul de energie din sectorul agricol. De asemenea, prin folosirea metanului emis de deșeurile de grajd în producția de biogaz, se va acoperi 5% din necesarul de energie al domeniului agricol și va scădea cu 20% nivelul de emisii cauzate de deșeurile de grajd în 2050 în scenariul REF, cu 30% în scenariul Mediu, respectiv cu 40% în scenariul RO Neutră. În plus, ponderea surselor de energie solară folosite în agricultură va crește la 15% în 2050, în timp ce consumul de motorină va fi redus la 0 în 2050, în cazul tuturor celor trei scenarii. În cadrul scenariului RO Neutră, emisiile provenite de la arderea pe câmp a reziduurilor agricole vor fi reduse la zero începând cu 2030.

2031, punct final pentru termocentralele pe cărbune

Pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, România s-a angajat să elimine toate capacitățile de producție pe bază de huilă și lignit până la finalul lui 2031. În schimb, toate centralele alimentate cu gaze naturale vor fi 100% pregătite pentru gaze regenerabile (hidrogen verde etc.) până la 2036. De asemenea, vor fi puse în funcțiune noi capacități nucleare (462 MW începând din 2029, 700 MW începând din 2030 și 700 MW începând din 2031), hidrocentrale (314 MW), centrale solare și eoliene (circa 10.000 MW), centrale pe biomasă (câte 10 MW instalați în fiecare an până în 2050), pe biogaz (câte 5 MW instalați în fiecare an până în 2050), capacități în cogenerare pe hidrogen noi (câte 5 MW instalați în fiecare an din 2031 până în 2040 și câte 40 MW în fiecare an din 2041 până în 2050

Cum arată astăzi situația

- În perioada 1990-2019, emisiile din sectorul transporturilor au crescut cu 41%. Ținta finală este de a reduce emisiile sectoriale cu 82% în 2050 față de nivelul din 1990. În prima fază, va fi necesară oprirea tendinței de creștere a emisiilor sectoriale, comparabil cu valoarea din 1990. Această bornă va fi realizată până în 2035;

- Emisiile din sectorul clădirilor au crescut, până în 2019, cu 9% față de valoarea din 1990 și se preconizează că vor continua să crească până în 2025. Ulterior, emisiile vor începe să scadă, în 2050 vor fi cu 78% mai mici față de nivelul din ​​1990;

- În sectorul Industrie, emisiile nete au scăzut cu 73% în perioada 1990-2019, pe fondul dispariției sale. Obiectivul final este reducerea cu 89% în 2050 față de nivelul din 1990;

- Obiectivul pentru 2050 al sectorului Agricultură este reducerea emisiilor nete cu 49% comparativ cu 1990. Până în 2019, s-a realizat o reducere a emisiilor cu 43% față de nivelul din 1990;

- Obiectivul pentru 2050 al sectorului LULUCF (absorbția emisiilor - n.red.) este creșterea absorbțiilor cu 14% comparativ cu 1990, nivel similar cu cel atins în 2005;

- Deși ținta pentru 2050 a sectorului deșeuri este reducerea emisiilor nete cu 73% față de nivelul din 1990, în perioada 1990-2005 acestea au crescut cu 19%. După 2019, s-a înregistrat o tendință de ușoară scădere, care trebuie accelerată în anii următori, pentru atingerea țintei sectoriale din 2050.