Afacerile cu hoituri: bir pentru buget

In loc sa rezolve problema, legislatia vizand ecarisarea teritoriului emisa anul acesta de Ministerul Agriculturii creeaza un sistem ineficient si imposibil de controlat. "Telul" pare a fi mai degraba "praduirea" bugetului de stat cu cateva zeci de milioane de euro.

Cadavre de animale abandonate la periferia oraselor, pe campuri, in fantani parasite. O imagine de cosmar, dar destul de des intalnita in Romania, pentru care am fost "urecheati" si de Uniunea Europeana. Legislatia emisa anul acesta de Ministerul Agriculturii bulverseaza si mai mult apele. Diferenta va consta in faptul ca bugetul va fi "periat" de cateva zeci de milioane de euro. Mergand pe principiul "experimentam si vedem ce iese", ministerul apreciaza ca "licitatia va spune daca am facut sau nu o evaluare gresita".

In Romania se produc anual aproximativ 45.000 de tone de cadavre de animale, resturi de abator, pene etc. Pe scurt, deseurile animaliere - tot ceea ce nu intra in consumul populatiei.

Cifra de 45.000 de tone reprezinta datele centralizate la Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA). Expertii europeni au ajuns la un rezultat de patru ori mai mare. Astfel, in urma unui proiect PHARE s-a estimat pe baza efectivelor de animale ca intr-un an rezulta de fapt 180.000 de tone de deseuri animaliere. Unde este diferenta de zeci de mii de tone de cadavre si resturi de abator? Abandonata la periferia localitatilor, pe campuri, in fantanile parasite. Ecarisarea teritoriului a fost marcata cu stegulet rosu si in scrisoarea de avertizare trimisa de Comisia Europeana in iunie 2003.

PROCEDURA. Regulile europene in ceea ce priveste deseurile animaliere sunt foarte severe. Mai greu sau mai usor, ele au fost introduse si in legislatia romaneasca. Exista doua cai "ortodoxe" de a scapa de ceea ce nu ajunge in consumul populatiei. Deseurile sunt fie prelucrate termic, fiind transformate in asa-numitele fainuri proteice utilizate pana anul acesta in hrana animalelor de ferma, fie sunt incinerate. Potrivit legislatiei veterinare, procesarea trebuie realizata in anumite conditii: o temperatura de 133 de grade, o presiune de minimum 3 bari, timp de 20 de minute. Iar unitatile care nu indeplinesc aceste conditii au termen pana la 30 iunie 2006 sa intre in legalitate.

Din august, alinierea la legislatia europeana a determinat interzicerea totala a fainurilor proteice in alimentatia animalelor. Prin urmare, din acel moment, drumul deseurilor trebuie sa se incheie prin transformarea in cenusa, fainurile proteice trebuie sa fie si ele incinerate.

NEFUNCTIONAL. In Romania exista 11 societati de ecarisare a teritoriului care au instalatii de prelucrare a deseurilor. Pe langa acestea, potrivit datelor furnizate de Autoritatea Veterinara, mai exista si 24 de instalatii apartinand chiar unitatilor producatoare de deseuri. Cu cateva exceptii, transforma deseurile in fainuri proteice.

Multi crescatori individuali de animale dar si abatoarele sau crescatoriile industriale prefera insa sa arunce hoiturile sau resturile de animale prin locuri mai izolate. Dovada haosului: diferenta dintre cifrele raportate la ANSVSA si cele estimate de expertii europeni. Si mai graitoare decat cifrele sunt gramezile de oase sau starvuri de la periferiile oraselor sau de pe campuri.

FOCARE DE BOLI. Ecarisarea teritoriului a fost sanctionata si de Uniunea Europeana

ACTIVITATE DE INTERES NATIONAL. Anul acesta, Ministerul Agriculturii a emis trei acte normative pe aceasta tema: Ordonanta 47/2005 privind reglementari de neutralizare a deseurilor de origine animala si doua hotarari de Guvern care reglementeaza aspectele privind concesionarea si cele privind sprijinul direct al statului in activitatea de neutralizare. Iar pentru a se sublinia gravitatea situatiei, neutralizarea deseurilor a fost intitulata "activitate de interes national". OG 47/2005 prevede in esenta concesionarea activitatii de neutralizare a deseurilor de origine animala pe structura celor opt regiuni de dezvoltare, procedura ce se va derula in urma unei licitatii cu preselectie. Motivul pentru care s-a mers pe modelul cu opt regiuni l-a constituit evitarea monopolului si obtinerea unui pret cat mai scazut.

AJUTOR. Pentru a-i determina pe producatorii de deseuri animaliere sa nu le arunce la voia intamplarii, Ministerul Agriculturii va subventiona aceasta activitate cu 50% pentru fermele de animale si pentru industria de taiere si procesare a carnii si 100% pentru consilii si crescatorii individuali. Pana aici, toate bune si frumoase - neutralizarea deseurilor este subventionata in toate statele europene. Insa atat OG 47, cat si hotararile care ii succed (HG 1210/2005 si HG 1211/2005) implica si anumite aspecte controversate care pun la indoiala intentia de a rezolva eficient problema ecarisarii.

DE FLORILE CONCESIONARII. Astfel, cele trei acte normative scot din cadrul activitatii concesionate atat consiliile locale, cat si unitatile de crestere a animalelor, unitatile de productie, depozitare, procesare sau comercializare a carnii ori a altor produse de origine animala care detin sau isi dezvolta instalatii proprii de neutralizare, respectiv procesare ori de incinerare/coincinerare folosite exclusiv pentru necesitati proprii.

Mai mult, consiliile si societatile vor fi subventionate de la buget pentru a-si realiza instalatiile. Cu alte cuvinte: se concesioneaza, dar doar pe hartie. In afara de cei opt mari concesionari vor mai aparea sau vor fi modernizate o sumedenie de instalatiii de capacitate mica, imposibil de controlat. Si care vor costa bugetul zeci de milioane de euro. Pentru ca, asa cum ne-au precizat reprezentantii Ministerului Agriculturii, o instalatie de incinerare poate ajunge pana la 1 milion de euro.

ARGUMENTELE MAPDR. Reprezentantii Ministerului Agriculturii apreciaza ca este pozitiv faptul ca se creeaza un sistem in conditiile in care nu exista nimic. Viorel Borsan, directorul Directiei de Zootehnie din cadrul ministerului, ne-a precizat ca "in special complexurile Avicola si cele de porci au fost interesate sa isi rezolve singure, partial din acest flux tehnologic". Reprezentantii MAPDR ne-au declarat, de asemenea, ca unele unitati au investit bani sa le creeze si "nu ii puteam obliga sa le inchida". Intre a le desfiinta si a subventiona modernizarea lor si crearea de altele noi este insa o diferenta de milioane de euro. MAPDR sustine ca instalatiile de capacitate mica nu vor fi finantate in intregime de la buget, urmand sa apara a treia hotarare de Guvern care sa stabileasca si cheltuielile eligibile. Ministerul nu stie inca la cat se va ridica toata "afacerea". Secretarul de stat Flaviu Lazin a estimat ca sprijinul pentru tariful de neutralizare se va ridica la cateva zeci de milioane de euro. La care se vor adauga alte cateva zeci de milioane de euro pentru infiintarea de instalatii noi. Ministerul Agriculturii spera sa vina la licitatie firme serioase si puternice din afara, care sa demareze cat mai urgent sistemul. Ramane de vazut insa ce firme vor fi interesate sa investeasca saci de bani fara sa stie exact ce vor concesiona. Pe de alta parte, secretarul de stat Flaviu Lazin ne-a declarat: "In functie de firmele care vor veni la licitatie, se va vedea daca am facut o evaluare gresita".

MODIFICARI CONTROVERSATE

Cat de eficient va putea fi controlat sistemul care le da acestora posibilitatea de a-si realiza unitati de prelucrare si incineratoare? Foarte greu, considera reprezentantii Autoritatii. Iar incineratoarele reprezinta o alta problema. La controlul din primavara, inspectorii europeni au gasit in Timis un incinerator pozitionat fix langa abator. Dar, asa cum ne-au declarat tot ei, "Ministerul Agriculturii creeaza sistemul, noi doar il controlam". Cert este ca proiectul de legislatie plecat de la Autoritatea Veterinara era total diferit. Permitea unitatilor de crestere, abatoarelor, consiliilor sa-si realizeze aceste instalatii daca doresc acest lucru, dar nu le incuraja subventionan- du-le de la buget. Dar, asa cum precizau reprezentantii Autoritatii, "daca Ministerul Agriculturii are bani de aruncat pe instalatii mici, cu randament mic si care sunt si foarte dificil de controlat, este politica Ministerului Agriculturii. Noi nu putem interveni". Un alt aspect la care Agricultura nu pare sa se fi gandit este faptul ca sistemul de neutralizare trebuie conectat la cel de identificare a animalelor. Si bineinteles ca vor fi necesari alti bani. Care, cel putin pentru consiliile locale, este clar ca vor veni de la stat. O alta "buba" a legilor este sprijinirea de la buget a deseurilor de categoria a III-a, care sunt utilizate in fabricarea hranii pentru animalele de companie, banii putand fi prin urmare recuperati.

EUROPA: SIMPLU SI EFICIENT Statele europene merg pe sisteme simple si usor de controlat. Olanda, care produce anual 483.000 tone de deseuri, are doua unitati de ecarisare autorizate. In Danemarca, unde se produc anual 800.000 de tone, existau in trecut peste 130 de unitati de ecarisare. In prezent, au ramas patru. Marea Britanie, care produce anual 1.750.000 tone de deseuri, trebuie sa se descurce cu 17 unitati. Flaviu Lazin, secretar de stat in cadrul MAPDR, pune diferentele pe seama faptului ca "ei au aceste sisteme si aceasta practica de zeci de ani". Reprezentantii MAPDR considera ca vor fi si unitati care vor constata ca nu este rentabil sa isi neutralizeze singure deseurile si vor renunta. Si atunci de ce sa se mai investeasca bani in modernizarea si crearea lor?

"SPIRITUL LEGII CONTEAZA" Contactat telefonic, Ilie Van, presedintele Uniunii Crescatorilor de Pasari din Romania (UCPR), ne-a declarat ca este respectata legislatia romaneasca, dar si europeana in domeniu si ca "legea (OG 47 si HG care i-au urmat) este buna si a vrut sa faca ceva". Van spune ca deja crescatoriile de pasari detin instalatii pentru prima etapa (transformarea in fainuri proteice) si ca nici pe banii statului nu isi vor face incineratoare proprii, deoarece nu vor avea materie (deseuri) sa le "hraneasca". Presedintele UCPR considera ca legislatia nu trebuie luata ad literam. Si anume, "trebuie vazut spiritul legii. Adica, daca Uniunea Crescatorilor vrea sa realizeze impreuna cu crescatoriile de pasari din anumite zone un incinerator propriu, legea ii permite sa o faca".

Verdictul: licitatia

Ministerul Agriculturii este autorul modificarilor controversate. Secretarul de stat Flaviu Lazin (foto) ne-a precizat ca licitatia va reprezenta unitatea de masura pentru cele trei acte normative.